Povara de pe umerii magistraților din Bălți! CSM: În 2023, fiecărui judecător i-a revenit câte 488 de dosare

La Curtea de Apel Bălți se atestă o majorare a fluxului de dosare și insuficiență de judecători, ca și în cazul celorlalte curți de apel din Moldova. Este constatarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în urma unei ședințe la Bălți. Întrevederea a avut loc în data de 16 februarie, însă reprezentanții CSM au emis abia joi, 22 februarie curent, un comunicat în acest sens.

„În anul 2023, în cadrul Curții de Apel Bălți s-au aflat în procedură în total 9.261 de cauze civile și penale, cu 300 de cauze mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2022, (dintre care 1.679 cauze pendinte la începutul anului și 7.582 cauze noi înregistrate pe parcursul anului raportat).

Pe parcursul anului 2023 în gestiunea Curții de Apel Bălți s-au aflat în procedură cu 3,24 % dosare penale/civile mai multe decât în aceeași perioadă a anului 2022. Din totalul dosarelor aflate în procedură au fost încheiate 7.917 cauze. Numărul cauzelor pendinte la sfârșitul perioadei de raportare rămânând 1.344 cauze.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2022, pe rolul instanței s-au aflat în procedură, în total 8.961 cauze civile/penale, dintre care au fost încheiate 7281 cauze, rest la sfârșitul perioadei rămânând 1.680 cauze. În anul 2023, fiecărui judecător i-a revenit în medie câte 488 de dosare, dintre care 417 au fost soluționate, în raport cu anul 2022, în care rata per judecător a constituit 472 dosare, examinate fiind câte 383 cauze”, se arată în comunicatul CSM.

Potrivit aceluiași comunicat al CSM, în anul 2023, numărul mediu de cauze soluționate per judecător este de 417 cauze, fiind unul mai mare decât numărul de cauze soluționate în anul 2022, și anume 383, și respectiv în 2021 – 330 cauze.

„(…) din 24 de posturi vacante de judecător al Curții de Apel Bălți, în 2023 în instanță au activat 18 judecători, după transferul unui judecător la Curtea Supremă de Justiție.

Rata de variație a stocului de cauze pendinte (raportul dintre cauzele soluționate în perioada raportată și cele noi înregistrate în perioada raportată, exprimat în procente) constituie 104 % comparativ cu anul 2022 când rata de variație a stocului de cauze pendinte constituia 96 %, analizând acest indicator procentual observăm că și soluționarea cauzelor este într-o semnificativă creștere, cauzele pendinte la fel sunt într-o semnificativă creștere comparativ cu anul 2022, acest indicator în instanță denotă pentru perioada anului 2023 o sporire atât a numărului dosarelor parvenite cât și a numărului dosarelor examinate”, conchid responsabilii CSM.

Anterior, membrii CSM au discutat cu judecători și din alte raioane. Ultima discuție publică a avut loc la Curtea de Apel Cahul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Citește și:

Automobil vechi, volum mare de lucru și judecători… puțini! Probleme existente la Curtea de Apel Cahul

De dragul unei bife! Judecători ai Curții de Apel Chișinău, supărați că nu au reușit să discute cu membrii CSM

Vetting-ul sperie judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău! Președintele interimar: 50% ar putea pleca

Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiție nu mai fac față! Aliona Miron spune de câți magistrați mai este nevoie

O nouă vizită de lucru în teritoriu a membrilor CSM. Unde au fost de această dată și ce probleme au depistat

Membrii CSM, vizită în teritoriu. Problemele depistate la Ungheni

#Curtea de Apel Balti #judecatori #membrii CSM #probleme

Italia pregătește revenirea la energia nucleară, la aproape patru decenii după ce a renunțat la aceasta în urma dezastrului de la Cernobîl. Senatul de la Roma a aprobat miercuri definitiv legislația care creează cadrul pentru reintroducerea energiei nucleare în mixul energetic al țării, scrie mediafax.ro.

Legea a fost adoptată cu 81 de voturi pentru, 51 împotrivă și șapte abțineri, după ce fusese aprobată anterior și de Camera Deputaților. Potrivit AP, măsura reprezintă unul dintre principalii pași ai guvernului condus de Giorgia Meloni pentru consolidarea securității energetice și atingerea obiectivelor climatice.

Noua legislație nu autorizează însă construirea imediată a unor centrale nucleare. Ea stabilește cadrul juridic necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor nucleare de nouă generație și permite guvernului să pregătească, în următoarele 12 luni, decrete privind autorizarea reactoarelor, standardele de siguranță, gestionarea deșeurilor radioactive și criteriile pentru alegerea viitoarelor amplasamente.

Guvernul italian își îndreaptă atenția în special către reactoarele modulare mici, cunoscute sub acronimul SMR, și către alte tehnologii nucleare avansate. Susținătorii acestora spun că ar putea fi mai sigure, mai flexibile și mai rapide de construit decât reactoarele nucleare tradiționale.

Italia a renunțat la nuclear după Cernobîl

Italia s-a numărat printre primele țări europene care au dezvoltat energie nucleară și a operat patru reactoare. Situația s-a schimbat însă după accidentul de la Cernobîl, din 1986.

În 1987, italienii s-au pronunțat prin referendum asupra programului nuclear, iar rezultatul a dus, în practică, la abandonarea acestuia. Un nou referendum organizat în 2011, după accidentul nuclear de la Fukushima, a blocat din nou revenirea țării la această sursă de energie.

Ministrul italian al Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a descris votul de miercuri drept un moment istoric.

Potrivit oficialului, „energia nucleară nu înseamnă o întoarcere în trecut. Atunci când este integrată cu sursele regenerabile, este o tehnologie câștigătoare, care poate oferi rezultate extraordinare pentru securitatea noastră energetică”.

Mizează pe nuclear pentru a reduce dependența energetică

Executivul de la Roma susține că revenirea la energia nucleară este justificată de creșterea estimată a consumului de electricitate, de obiectivele climatice și de necesitatea reducerii dependenței energetice a țării. Problemele de securitate energetică au devenit mai importante pentru statele europene după invazia Rusiei în Ucraina.

Italia este puternic dependentă de energia importată și, deși nu mai produce electricitate în centrale nucleare proprii, consumă energie provenită din centrale nucleare aflate în alte țări europene.

Autoritățile estimează că necesarul de electricitate va crește în următorii ani, odată cu electrificarea transporturilor, locuințelor și activităților economice, dar și cu dezvoltarea centrelor de date și a altor tehnologii cu un consum ridicat de energie.

Atitudinea italienilor față de energia nucleară pare, de asemenea, să se fi schimbat. Un sondaj realizat în iunie 2026 de compania italiană de cercetare Only Numbers arată că aproximativ 55% dintre italieni susțin centralele nucleare de nouă generație, sprijinul fiind mai ridicat în rândul generațiilor tinere.

Noile reactoare sunt încă la ani distanță

Revenirea efectivă la producția de energie nucleară nu este însă iminentă. Italia nu are încă un depozit național permanent pentru deșeurile radioactive provenite din vechiul program nuclear, acestea fiind păstrate în instalații temporare din mai multe zone ale țării.

Există și semne de întrebare privind costurile noilor tehnologii. Estimările din industrie preluate de sursa citată indică un cost cuprins între 3 și 6 miliarde de euro, fără infrastructura suplimentară și investițiile necesare în rețeaua electrică, pentru un singur reactor modular de 300 MW.

Experții centrului de analiză pentru climă și energie ECCO consideră că stabilirea unui cadru de reglementare este un lucru pozitiv, dar au avertizat asupra interesului redus al investitorilor privați pentru tehnologii care nu sunt încă suficient de competitive sau dezvoltate comercial.

Organizațiile de mediu și partidele din opoziție și-au exprimat deja dezacordul față de planurile guvernului.

Alte dispute sunt așteptate atunci când autoritățile vor începe să stabilească amplasamente concrete pentru eventualele reactoare și pentru depozitarea deșeurilor radioactive.