Deficit acut de judecători la Curtea de Apel (CA) Chișinău. Ghenadie Mîra, președinte interimar al instanței, susține că urmează și alte demisii ale magistraților, în contextul procedurii de vetting. Declarații în acest sens au fost făcute la un briefing de presă, susținut în comun cu președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, transmis pe Rlive.md.

„Avem nevoie să dublăm numărul de judecători la Curtea de Apel Chișinău. În statele de personal, noi avem 57 de judecători, dar efectiv, pe moment lucrează 35 de judecători. În viitorul apropiat, cel puțin 4 judecători pleacă în demisie pe motivul atingerii plafonului de vârstă de 65 de ani. Eventual, în procedura de vetting, există riscul ca nu mai puțin de 50% din judecători să plece”, a precizat Ghenadie Mîra.

Funcționarul recunoaște că:

„… în vederea eficientizării activității Curții de Apel Chișinău, pe colegiul civil și penal, vor fi plafonate numărul ședințelor sau numărul cauzelor pe care le poate examina un judecător în cadrul unui Colegiu, or, altfel, volumul de lucru, 43 de mii de dosare care se examinează în Curtea de Apel, pe rolul Curții, inclusive dosare de rezonanță”, a adăugat Mîra.

Soluții pentru magistrații de la Curtea de Apel din capitală au parvenit și din partea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

„Judecătoria Ungheni și Judecătoria Orhei, cu toate sediile sale, să fie date Curții de Apel Nord, actuala Curte de Apel Bălți. Astfel că, o parte din dosarele care astăzi vin la Curtea de Apel Chișinău, să meargă la Curtea de Apel Bălți. Asta ar fi o soluție. Cealaltă soluție: Consiliul Superior al Magistraturii urmează în cel mai scurt timp să vadă dacă putem transfera temporar judecători de la primele instanțe la Curtea de Apel Chișinău, pentru ca aceștia să vină în ajutorul colegilor de la Curtea de Apel Chișinău, în soluționarea numărului mare de dosare care stă astăzi pe rolul curții. Astea ar fi soluțiile pe timp scurt și care ar fi implementate și promovate de către CSM, astfel încât situația la Curtea de Apel Chișinău, cumva, să fie ameliorată”, a menționat Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău și membrii Consiliului Superior al Magistraturii au organizat vineri, 2 februarie curent, discuții publice. Au fost abordate chestiuni cu privire la problemele și provocările actuale ale Curții de Apel Chișinău, precum și soluțiile ce pot fi adoptate.

#CSM #Curtea de Apel Chișinău #dosare #judecatori #soluții

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.