Chișinăul nu s-a născut din planuri de arhitectură. El a pornit de la ulițele pline de praf, de la mahalale cu nume de meșteșuguri cu oameni simpli care au făcut istorie fără să-și dea seama. Chișinăul este un oraș care a crescut și s-a format odată cu oamenii lui, dintr-un trecut amestecat cu prezent.

Casele boierești de altă dată amestecate cu blocurile socialiste, șinele tramvaiului tras de cai și liniile pentru troleibuze, fiecare epocă a lăsat urme în istoria urbei. Orașul de astăzi, cu bulevarde largi și clădiri moderne, este o emanație a unui trecut care pornește de la câteva mahalale pe malul râului Bâc.

Fiecare stradă are o poveste, iar fiecare clădire, o amintire. Ce comunică aceste realități istoricilor și care au fost perioadele de măreție, dar și cele de declin ale Chișinăului, discutăm cu invitații istoricul Sergiu Mustață și Alexandru Corduneanu, președintele Fundației HERITAGE 21.

Astăzi, la Consens Național, ora 20.00, la RLIVE TV.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.

#atacuri rusești #congres SUA #raport #razboi hibrid #Romania #Rusia