Blocuri de locuit ar putea apărea în zona uzinei Mezon. Conform consilierei municipale Aneta Dabija, ar putea fi ridicat un complex cu 2650 de apartamente, inclusiv deasupra minei din Chișinău.

„În locul ansamblului industrial Mezon se propun blocuri și apartamente – 2650 de apartamente. O parte din zona pentru care s-a făcut PUZul de la Mezon este și pentru o zonă din suprafața „Mina din Chișinău”. Vreo doi în urmă s-a prezentat un studiu de fezabilitate a Minei în care se spunea că terenul riscă să se prăbușească în 20-30 de ani dacă nu va exista un proiect de reabilitare, modernizare a Minei”, notează consiliera pe rețelele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aneta Dabija mai precizează că o grădiniță ar urma să fie deschisă pe teritoriul minei. De asemenea, ea invocă faptul că, prin intermediul planului urbanistic zonal, ar putea fi legalizate unele blocuri de locuit deja existente, construite ilegal.

„Sunt câteva blocuri construite deja, care actual figurează pe o zonă cu C7, iar noile reglementări presupun R7. Mai simplu spus, blocuri care nu sunt, dar se vor a fi legalizate prin acest PUZ”, scrie aleasa locală.

În opinia consilierei municipale, este necesară organizarea unui concurs de arhitectură, pentru transformarea și recondiționarea uzinei, iar dezvoltarea orașului nu presupune doar construcția blocurilor de locuit.

Conform Primăriei, luni, 5 februarie 2024, începând cu ora 14:00, vor avea loc discuții publice asupra plnului urbanistic zonal pentru teritoriul cuprins în perimetrul străzilor Matei Basarab – Florilor – Studenților – bd. Moscova. „Necesitatea elaborării și adoptării proiectului este soluționarea problemelor specifice zonei analizate”, se arată în anunțul publicat de municipalitate.

#blocuri de locuit #Chisinau #mina #prabusire #PUZ

Startup-ul german Isar Aerospace a lansat sâmbătă, 5 septembrie, prima sa rachetă în spațiu de la o bază din zona arctică a Norvegiei, aducând Europa mai aproape de posibilitatea de a oferi zboruri cu sateliți de pe propriul teritoriu, scrie hotnews.ro.

Racheta fără echipaj „Spectrum” a reprezentat primul zbor comercial care a atins orbita pornind din Europa continentală, unde mai multe țări și-au exprimat dorința de a obține o cotă dintr-o piață în creștere a misiunilor spațiale.

„Suntem pe orbită! Și tocmai am scris istorie europeană”, a declarat Isar într-o postare pe platforma de socializare X.

Evenimentul a reprezentat o realizare importantă pentru industria europeană de lansări, oferind continentului un acces mai bun la spațiu, a declarat într-un comunicat ministrul norvegian al industriei și comerțului, Cecilie Myrseth.

„Faptul că putem lansa acum sateliți de la Andøya consolidează securitatea Norvegiei și a Europei în vremurile tulburi în care trăim”, a afirmat Myrseth.

Europa caută autonomie

Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat în martie baza de lansare a companiei Isar, subliniind eforturile Europei de a-și asigura o mai mare autonomie, pe măsură ce ordinea mondială promovată odinioară de Statele Unite se schimbă sub președinția lui Donald Trump.

Lansată de la cosmodromul Andoeya din zona arctică a Norvegiei, racheta fără echipaj Spectrum, concepută pentru sarcini utile mici și medii, a transportat cinci sateliți mici, precum și un experiment tehnologic în zbor, potrivit companiei Isar.

A fost a doua lansare a companiei Isar, care a avut loc la 18 luni după ce prima rachetă a companiei s-a prăbușit în mare și a explodat la scurt timp după decolare de la aceeași bază. Nimeni nu a fost rănit la momentul respectiv.

Lansarea din martie 2025 a fost totuși considerată un succes de către companie, deoarece a generat cantități mari de date pentru dezvoltatorii săi, a declarat aceasta la momentul respectiv.

Lansarea de sâmbătă a fost concepută ca „atât misiune de calificare a vehiculului, cât și primul său zbor cu încărcătură utilă”, a declarat compania bavareză.

Cine sunt competitorii

Printre actorii globali de pe piața lansărilor de sateliți se numără SpaceX a lui Elon Musk, care lansează din Statele Unite, și grupul francez ArianeGroup, o asociere între Airbus și Safran, care utilizează un port spațial în Guyana Franceză din America de Sud.

SpaceX, o companie cu activități în domeniul rachetelor, sateliților și inteligenței artificiale, s-a listat pe bursa Nasdaq în luna iunie, într-o ofertă publică inițială de record.

Suedia, cu baza de lansare Esrange, și Marea Britanie, cu portul spațial SaxaVord din Insulele Shetland din Scoția, sunt cei mai apropiați rivali ai bazei norvegiene, toate acestea având ca obiectiv să ofere Europei o mai mare autonomie în zborurile spațiale.

Isar a anunțat săptămâna trecută că a obținut aproximativ 200 de milioane de euro de la Agenția Spațială Europeană pentru a finanța dezvoltarea de noi rachete și extinderea infrastructurii sale de testare și lansare.

Compania germană dezvoltă, de asemenea, o a doua bază de lansare în Canada.