Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a inițiat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Hotărârea a fost aprobată în ședința de astăzi, transmite IPN.

Mariana Cherpec, membră CSP, a declarat că la concurs se pot înscrie persoanele care au o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, obținută în jurisdicția Republicii Moldova sau jurisdicții străine, inclusiv în organizații internaționale, dintre care cel puțin patru ani în funcția de judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală. Candidatul trebuie să aibă competență managerială corespunzătoare. O altă condiție e ca în ultimii trei ani până la anunțarea concursului să nu fi fost membru de partid sau să nu fi desfășurat activități cu caracter politic.

Dosarele urmează să fie depuse până pe data de 5 mai 2025, ora 17:00.

Inițierea concursului pentru șefia Procuraturii Anticorupție vine pe fundalul proiectului de lege care prevede lichidarea instituției, împreună cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale, și crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Inițiativa a fost aprobată de Guvern și de Parlament în primă lectură, urmând a fi votată în lectură finală. Potrivit autorilor proiectului, inițiativa vine să consolideze eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate prin reunirea competențelor într-o structură specializată unificată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În prezent, interimatul funcției de procuror-șef PA este exercitat de către Marcel Dumbravan. El a fost desemnat ca urmare a demisiei Veronicăi Dragalin. Ultima și-a motivat plecarea prin dorința de a stopa lichidarea Procuraturii Anticorupție și cea a PCCOCS.

ULTIMA ORĂ! Marcel Dumbravan preia conducerea Procuraturii Anticorupție

#concurs #conducere #CSP #PA

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.