Sunt proteste de amploare în Istanbul, iar autoritățile au blocat mai multe staţii de metrou, șoselele și accesul la unele reţele sociale. Edilul Ekrem Imamoglu și alte 100 de persoane au fost reținute pentru fapte de corupție și legături cu o grupare teroristă. În urma acestei decizii si a protestelor, piețele financiare din Turcia s-au prăbușit.

Istanbul este cuprins de proteste de amploare, după ce autoritățile l-au reținut pe primarul Ekrem Imamoglu, cu doar câteva zile înainte ca acesta să fie desemnat candidat la alegerile prezidențiale.

Ekrem Imamoglu, lider al Partidului Popular Republican considerat unul dintre cei mai puternici rivali politici ai președintelui Recep Erdogan, a fost acuzat de corupție și de legături cu o organizație teroristă. Procurorii l-au etichetat drept „suspect de lider de organizație criminală”.

Alături de Imamoglu, alte 100 de persoane, inclusiv politicieni, jurnaliști și oameni de afaceri, au fost reținute. Biroul guvernatorului din Istanbul a impus patru zile de restricții în oraș.

Mii de oameni au umplut străzile din Istanbul, scandând sloganuri precum „Erdogan, dictator!” și „Imamoglu, nu ești singur!”. Protestele s-au extins la campusuri universitare și stații de metrou, iar poliția a intervenit folosind spray cu piper pentru a dispersa mulțimea.

Guvernul turc a interzis adunările publice în Istanbul pentru patru zile, dar sunt anticipate manifestații la nivel național, liderii opoziției încurajând populația să „și ridice vocea”.

Restricții pe rețelele sociale și reacții internaționale

Conform organismului britanic Netblocks, Turcia a limitat sever accesul la platforme precum X, YouTube, Instagram și TikTok. Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Oficialii Uniunii Europene, ai Franței și Germaniei au condamnat ferm arestările. Consiliul Europei a emis un comunicat în care subliniază că reținerea lui Imamoglu „poate avea toate semnele presiunii asupra unui lider politic considerat un posibil candidat la viitoarele alegeri prezidențiale”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Piețele financiare din Turcia au fost grav afectate de evenimente. Lira turcească s-a prăbușit pentru scurt timp la un minim istoric față de dolarul american, amplificând incertitudinea economică în țară.

#Istanbul #proteste #turcia

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.