Curs valutar
  • EUR
    20.0749
    0.0239%
  • USD
    17.9400
    -0.1193%
  • RUB
    0.2177
    -0.8268%
  • RON
    3.7574
    -0.0027%
  • UAH
    0.3940
    -0.6091%

Toate știrile

10 noiembrie 2026

Vaticanul anunță că Papa Francisc nu mai are nevoie de masca de oxigen

20 Mart. 2025, 08:46
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
20 Mart. 2025, 08:46 // În Lume //  Realitatea.md

Papa Francisc nu mai foloseşte masca de oxigen pe timpul nopţii, a anunţat miercuri Vaticanul, adăugând că starea clinică a Sfântului Părinte, în vârstă de 88 de ani, se îmbunătăţeşte după mai mult de o lună de spitalizare. Papa argentinian este internat la spitalul Gemelli din Roma din 14 februarie, suferind de pneumonie la ambii plămâni, dar Vaticanul a anunţat în ultimele zile progrese în evoluţia stării sale de sănătate, după ce au fost temeri că viaţa sa este în pericol.

„Îmbunătăţirea stării clinice a Sfântului Părinte este confirmată”, a declarat Vaticanul într-un buletin medical pe care îl publică de-acum sporadic mai degrabă decât zilnic, tocmai ca urmare a îmbunătăţirii stării de sănătate a papei. Astfel, medicii au decis să „suspende ventilaţia mecanică neinvazivă”, sfântul părinte având o „nevoie redusă de oxigenoterapie cu flux mare”, se arată în buletinul Vaticanului, care mai notează că fizioterapia motorie şi respiratorie a Papei a progresat.

După o serie de atacuri respiratorii la începutul şederii sale în spital, respiraţia Papei s-a îmbunătăţit în ultima săptămână, Vaticanul declarând că acesta respira singur pentru scurte perioade. În timpul zilei, el foloseşte o canulă, un tub de plastic introdus în nări, pentru a i se furniza oxigen cu debit mare, pe care medicii sunt în curs de a-l reduce. Până săptămâna aceasta, Francisc a avut o mască de oxigen, dar marţi Vaticanul a declarat că a stat fără ea pentru prima dată.

Papa Francisc este predispus la boli respiratorii şi în tinereţe i-a fost extirpată o parte dintr-un plămân. În ciuda ameliorărilor sale recente, Vaticanul nu a indicat încă dacă şi când ar putea fi externat din spital. La sfârşitul săptămânii trecute, Vaticanul a transmis că papa are încă nevoie de terapie în spital.

Medicii papei cred că infecţia este sub control, a declarat biroul de presă al Vaticanului la scurt timp după publicarea ultimului buletin de sănătate. Papa nu are febră, iar analizele sale de sânge sunt normale, a precizat acesta, potrivit surselor citate de News.ro. Medicii care nu sunt implicaţi în îngrijirea lui Francisc au declarat că Papa se va confrunta probabil cu un drum lung şi dificil până la recuperare, având în vedere vârsta sa înaintată şi alte afecţiuni medicale.

Regele Charles îşi menţine întâlnirea programată cu Papa

Şederea în spital a papei a fost cea mai lungă absenţă a sa din ochii publicului de la alegerea sa ca pontif în 2013. Vaticanul a publicat duminică prima imagine a lui Francisc în spital, care îl arată rugându-se într-o capelă. Într-un semn că Vaticanul se aşteaptă ca Francisc să fie externat din spital până la sfârşitul lunii, Regele Charles al Marii Britanii a anunţat că el şi soţia sa, Regina Camilla, îşi vor continua planurile de a călători în Italia şi la Vatican la începutul lunii aprilie.

Familia regală este programată să se întâlnească cu Papa Francisc pe 8 aprilie, o întrevedere care, în mod normal, ar trebui să fie organizată în strânsă coordonare cu oficiali de rang înalt de la Vatican. Între timp, Papa Francisc continuă să primească multe urări de bine pentru recuperarea sa, inclusiv scrisori de la copii. Serviciul poştal italian a declarat pentru Reuters că papa a primit aproximativ 150 kg de corespondenţă suplimentară pe zi din întreaga lume în timpul şederii sale în spital.

Spitalul trimite în fiecare zi o dubă pentru a colecta corespondenţa adresată Papei Francisc.

Realitatea Live

10 Nov. 2026, 17:06
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
10 Nov. 2026, 17:06 // Slider //  Vlada Ciorici

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie, scrie bani.md.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!