Republica Moldova este o țară diversă: cu diferențe de vârstă, etnie, limbă și opțiuni geopolitice. Aceste diferențe pot deveni, uneori, surse de tensiune. Tocmai de aceea, pentru a construi o societate stabilă și unită, este esențială consolidarea coeziunii sociale.

Coeziunea socială înseamnă încredere, dialog și cooperare între oameni, indiferent de generație sau de locul în care trăiesc. Înseamnă capacitatea comunităților de a comunica, de a depăși divergențele și de a lucra împreună pentru binele comun.

Proiectul „Consolidarea coeziunii sociale în Moldova prin dialog și abilitare comunitară”, finanțat de Elveția și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, demonstrează că dialogul între generații și participarea activă pot transforma comunitățile în spații mai unite, mai reziliente și mai solidare.

Cine beneficiază cu adevărat atunci când societatea rămâne divizată și neîncrezătoare?
Cum pot fi eliminate tensiunile etnice și lingvistice care încă fragmentează comunitățile?
Cum ne afectează lipsa unei educații civice coerente unitatea socială pe termen lung?
Ce putem face când dialogul este sabotat de grupuri care promovează ură sau dezinformare?
Care este prețul real al fragmentării sociale și cine îl plătește cel mai mult?â

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, vineri, 27 februarie, începând cu ora 19:00, la REALITATEA TV. Invitatele jurnalistei Valentina Ursu sunt Eugenia Iurco, Coordonatoare in programe de Coeziune Socială, Fondul ONU pentru Populație (UNFPA în Moldova) și Diana Vrabie, facilitatoare dialoguri intergeneraționale în cadrul proiectului pentru promovarea Coeziunii Sociale, implementat de UNFPA și fondatoare CNV Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#emisiune Realitatea te Privește

Subiectul disensiunilor privind renovarea caldarâmului de pe str. 31 August 1989 din Capitală este hiperbolizat, consideră secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Corneliu Cirimpei. Potrivit oficialului, legislația stipulează că drumurile pot fi reparate doar de proprietarii lor.

Cirimpei a relatat în discuții cu Realitatea că, totuși, zona reprezintă însemnătate pentru suflul cultural al municipiului Chișinău, iar schița de proiect prezentată de Primăria Capitalei a fost aprobată, atunci când a corespuns normelor solicitate de Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI).

„Când vorbim de drumuri locale, stăpânii drumurilor locale sunt autoritățile locale și doar ei pot interveni pe acest drum. Dacă vorbim despre acest segment a străzii 31 August, acest segment este unul foarte important din punct de vedere cultural. Noi avem două blocuri ale Bibliotecii Naționale, noi avem un Palat în numele lui Sulac, avem două muzee, Muzeul Național de Arte, Muzeul Național de Istorie și avem Teatrul Licurici. Acest segment este îmbibat de cultură, de istorie, sunt monumente istorice și trebuie o altă abordare decât alte segmente ale străzii 31 August.

În momentul în care primăria a venit cu schița de proiect și această schiță de proiect a corespuns inclusiv și normelor CNMI, a fost aprobată”, a explicat secretarul de stat.

Potrivit lui Corneliu Cirimpei, o situație similară a vizat și Grădina Publică Ștefan cel Mare, unde schița de proiect a fost aprobată din a treia încercare. Funcționarul de la Ministerul Culturii nu știe, însă, când ar putea demara lucrările, afirmând că totul depinde de municipalitate și de banii existenți în bugetul Capitalei.

#caldaram #CNMI #Corneliu Cirimpei #proiect #renovare