Lucrările de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău vor fi finalizate în anul 2025. Asigurările sunt date de secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan. Potrivit oficialului, în paralel cu construcția acestei linii, autoritățile de la Chișinău planifică și construcția liniei Bălți-Suceava.

Experții în domeniul energetic spun că dacă proiectele guvernării vor avea finalitate, Republica Moldova va deveni parte a sistemului ENTSO-E, separat de Ucraina, conform ipn.md.

Recent, în urma unui studiu al Băncii Mondiale s-a ajuns la concluzia că lucrările de construcție a stației Back-to-Back de la Vulcănești de 600 MW, nu mai sunt justificate tehnic și economic. Secretatul de stat al ministerului de resort, Constantin Borosan, spune că s-a convenit cu partenerii de dezvoltare ca banii destinați stației Back-to-Back să fie redirecționați către construcția liniei electrice aeriene Bălți-Suceava.

„Avansarea liniei electrice Chișinău-Vulcănești reprezintă o prioritate pentru noi, anume pentru a reduce din dependența tehnică, pentru că astăzi linia Isaccea-Vulcănești tranzitează MGRES până ajunge la Chișinău. Către 2025 această linie va fi finalizată. 20% progres planificăm să fie în acest an. Până la sfârșitul lunii februarie va fi definitivat proiectul de execuție. În paralel, pentru toate tipurile de piloni au fost efectuate probe de rezistență. Suntem optimiști privind finalizarea proiectului conform planului agreat. În același timp, ne dăm seama că trebuie să creștem interconectivitatea cu România. Studiul de fezabilitate pentru linia Bălți-Suceava deja este finalizat. Suntem în discuții cu partenerii de finanțare BERD, BEI și UE pentru a redirecționa resursele care au fost destinate pentru stația Back- to-Back pentru această linie. E vorba de 40 de milioane de euro”, a spus Constantin Borosan în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Expertul în domeniul energetic, Victor Parlicov, spune că odată cu creșterea interconectivității cu România, Republica Moldova va deveni parte a Sistemului de Energie Continental European ENTSO-E, separat de Ucraina.

„În prezent, Ucraina și Republica Moldova sunt privite de ENTSO-E ca un singur bloc, pentru că Republica Moldova de una singură nu are interconexiunile necesare pentru a face parte din ENTSO-E, separat de Ucraina. Linia Bălți-Suceava este una relativ simplă, construcția acestei linii și modernizarea transformatoarelor aferente nu reprezintă lucrări atât de mari. Adică din stația Back-to-Back poți să faci vreo 5 astfel de linii. Dar întrebarea este dacă mai putem face un pas. Pentru că dacă vom avea 3 linii, putem să ne integrăm în piața românească, separat de Ucraina”, a explicat expertul Victor Parlicov.

Linia Vulcănești-Chișinău 400 kV presupune 158 kilometri de linie electrică de înaltă tensiune și aproximativ 511 stâlpi pentru susținerea și întinderea conductoarelor. Lucrările de construcție sunt efectuate în cadrul proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, cu un buget total de 260 milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constantin Borosan #linie electrică #tensiune #transformatoare

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.