Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea începe chiar în acest an. O spune vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, potrivit căruia ședința Consiliului de Asociere UE-Republica Moldova este un bun prilej pentru partenerii europeni de a evalua starea lucrurilor din Republica Moldova, dar și de a stabili noi priorități.

Și vicepremierul Nicu Popescu spune că demararea negocierilor de aderare este o prioritate pentru guvernarea de la Chișinău, iar acest lucru depinde de viteza cu care Republica Moldova va reuși să implementeze reformele agreate cu Uniunea Europeană, notează ipn.md.

„Consiliul de Asociere este un moment extrem de important, în care țara candidată Republica Moldova și Uniunea Europeană pun cap la cap reușitele și carențele. Ne dorim ca realizările pe care le avem în ultimul an, dar și planurile pe care le avem pentru 2023 să fie evaluate cât mai bine de partenerii noștri europeni, astfel încât negocierile de aderare să se înceapă în acest an”, a spus Mihai Popșoi în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Astăzi, la Bruxelles, are loc la cea de-a 7-a reuniune a Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova. În premieră, Republica Moldova este prezentă la acest eveniment din postura de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

„Este posibil până la sfârșitul anului să începem negocierile, având în vedere că lista de condiții pe care trebuie s-o îndeplinească Republica Moldova nu este atât de mare. Dar trebuie să ne obișnuim pentru următorii ani, treptat, că această relație va deveni mai puțin spectaculoasă, procesul va intra într-un regim de lucru. Vor fi mai puține ocazii pentru a prezenta realizări extraordinare, însă vor fi multe aspecte birocratice. Acesta va fi noul regim de interacțiune și așa este firesc”, a spus expertul Watchdog, Valeriu Pașa.

Aflat la Bruxelles, vicepremierul Nicu Popescu a menționat în timpul unei intervenții telefonice că Republica Moldova va începe negocierile de aderare atunci când va implementa reformele necesare și va reuși să convingă statele membre că merită să fie parte a blocului comunitar.

„La Consiliul de Asociere trecem în revistă lucrurile care s-au făcut până acum și ce putem face împreună cu Uniunea Europeană în continuare în domeniile: energetic, agricultură, transport, comerț. Deciziile privind aderarea la Uniunea Europeană sau deschiderea negocierilor depind de capacitatea noastră de a implementa reformele necesare. Dar mai este nevoie ca fiecare stat membru UE să fie convins de acest lucru și să sprijine deschiderea negocierilor”, a spus vicepremierul Nicu Popescu.

Reuniunea Consiliului de Asociere UE – Republica Moldova are loc astăzi, 7 februarie, la Bruxelles și este prezidată de premierul Natalia Gavriliţa și de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, vicepreședinte al Comisiei Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Bruxelles #UE

Președinta Maia Sandu consideră că inițiativa opoziției de a o suspenda din funcție are legătură cu dorința Rusiei de a împiedica apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Șefa statului spune că unii dintre politicienii care au susținut acest demers se aliniază intereselor Moscovei. Maia Sandu declară că a ajuns la această concluzie după ce a analizat acuzațiile care i se aduc. În opinia sa, unii politicieni sunt deranjați de faptul că a propus organizarea referendumului privind integrarea europeană, la care cetățenii au putut să-și exprime punctul de vedere.

„Nu mai este alt stat în lumea asta să fie mai supărat decât Rusia pe faptul că Republica Moldova vrea să intre în Uniunea Europeană. Este foarte clar că Rusia nu-și dorește ca Republica Moldova să avanseze și am văzut și politicieni din Republica Moldova care se aliniază la acest demers al Federației Ruse”, a declarat șefa statului vineri, 6 noiembrie.

Președinta a comentat și adresarea comună semnată de reprezentanții opoziției și transmisă misiunilor diplomatice și organizațiilor internaționale. Prin acest document, semnatarii și-au exprimat îngrijorarea față de situația din justiție, independența judecătorilor și procurorilor și modul în care se desfășoară evaluarea externă a acestora.

Maia Sandu susține că unii politicieni sunt nemulțumiți și de faptul că mai multe persoane corupte au plecat din sistemul de justiție. Ea a mai spus că aceștia ar fi deranjați de premiile internaționale pe care le-a primit pentru eforturile de consolidare a democrației. Șefa statului a precizat că nu a păstrat banii acordați prin aceste distincții și că informațiile despre destinația lor sunt publice.

„Se pare că sunt politicienii Republicii Moldova care sunt supărați pe faptul că mai mulți oameni corupți din sistemul justiției au ieșit din sistem. Am văzut că sunt supărați pe faptul că am luat multe premii internaționale pentru eforturile mele, dar și ale dumneavoastră, de consolidarea democrației. Aceste informații despre premii au fost făcute publice. Nu am luat niciun bănuț din aceste premii și informația despre unde au ajuns acești bani tot este publică. Am spus și cred că avem și suficiente probe că mulți din cei care au semnat pe acest document sunt oameni care fac jocul Moscovei, din păcate”, a precizat șefa statului.

Inițiativa de suspendare a președintei nu a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 5 noiembrie. Biroul permanent a respins propunerea, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că documentul nu conține probe și că demersul ar urmări, de fapt, blocarea parcursului european al Republicii Moldova. Liderul PAS a calificat acuzațiile opoziției drept „rușinoase și lipsite de temei”.

Amintim că deputatul formațiunii „Alternativa”, Ion Chicu, a anunțat, la 29 septembrie, că inițiază procedura de suspendare din funcție a Maiei Sandu. Demersul a fost susținut de fracțiunile parlamentare ale PCRM, PSRM, Partidului Nostru și Democrația Acasă. Opoziția a acuzat-o pe șefa statului de încălcări repetate și grave ale Constituției și ale legilor țării, precum și de faptul că „situația socială, economică și politică din Republica Moldova ar fi degradat”.