Consumatorii din municipiul Ungheni ar putea plăti mai puțin pentru energia termică. S.A. Comgaz-Plus, operatorul care furnizează agent termic în regiune, a transmis Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) un proiect de tarif care prevede o reducere de aproximativ 8% față de tariful actual, scrie BANI.MD.

Potrivit calculelor, tariful estimat este de 3.327 lei pentru o Gcal, echivalentul a 2,86 lei/kWh, comparativ cu tariful actual de 3 603 lei/Gcal. Diferența de 275,77 lei pentru o Gcal este determinată inclusiv de corectarea negativă a veniturilor înregistrate în anii precedenți.

Astfel, pentru anul 2026, instituția estimează o producere totală de 4,51 mii Gcal de energie termică. Din această cantitate, aproximativ 13,27% reprezintă pierderi de energie termică, iar 3,86 mii Gcal urmează să fie livrate efectiv consumatorilor. Costul total reglementat al activității este estimat la 12,05 milioane de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată procurării resurselor energetice. Pentru gaze naturale sunt prevăzute cheltuieli de 5,69 milioane de lei, pentru energia electrică, 1,12 milioane de lei, iar pentru apă potabilă și tehnologică sumele sunt nesemnificative. Alte costuri includ 4,84 milioane de lei cheltuieli de bază reglementate, 210,5 mii de lei pentru amortizarea mijloacelor fixe și 180,9 mii de lei alte cheltuieli operaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Venitul reglementat pentru energia termică livrată consumatorilor este estimat inițial la 12,07 milioane de lei, însă din această sumă se scade o corecție negativă de 765,8 mii de lei, aferentă ajustărilor din anii precedenți, potrivit sursei citate. Solicitarea a fost transmisă spre examinare ANRE, iar decizia finală urmează să fie luată după analizarea documentației și a respectării metodologiei tarifare.

#căldură #ieftinire #Ungheni

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.