„Există date epidemiologice care sugerează că persoanele care consumă căpșuni sau afine în mod regulat au o rată mai lentă de declin cognitiv odată cu înaintarea în vârstă”, a spus cercetătorul principal Robert Krikorian, profesor emerit la Departamentul de Psihiatrie și Neuroștiințe Comportamentale al Colegiului de Medicină din UC.

Riscul de demență crește cu înaintarea în vârstă

Acest studiu a venit în urma cercetărilor anterioare pe care Krikorian le-a publicat în 2022. Atunci a descoperit că afinele ar putea reduce, de asemenea, riscul ca persoanele de vârstă mijlocie să dezvolte demență mai târziu în viață.

Se crede că beneficiile pentru sănătate ale căpșunilor provin din antioxidanții numiți antociani. Ei au fost legați de un risc redus de cancer, boli de inimă, inflamație, diabet și obezitate.

Fructul conține, de asemenea, micronutrienți numiți elagitanin și acid elagic. Ambele generează beneficii cognitive și metabolice pentru sănătate, a adăugat Krikorian.

De asemenea, cercetătorul a emis ipoteza că căpșunile ar putea îmbunătăți funcția cognitivă prin reducerea inflamației din creier.

„Abilitățile executive încep să scadă la mijlocul vârstei și excesul de grăsime abdominală, ca în rezistența la insulină și obezitatea. Va tinde să crească inflamația, inclusiv la nivelul creierului”, a spus Krikorian în comunicat.

Privind în perspectivă, Krikorian a cerut mai multe studii pentru a analiza grupuri mai mari de oameni. Vrea să-i analizeze în timp ce consumă diferite doze de suplimente care conțin căpșuni.

Alți cercetători care susțin beneficiile căpșunilor

Dieteticianul înregistrat, Erin Palinski-Wade, din New Jersey, autoarea cărții „2 Day Diabetes Diet” și creatorul The Blood Sugar Fix, a remarcat că căpșunile sunt o sursă excelentă de antioxidanți care pot lupta împotriva inflamației din organism.

„Căpșunile conțin substanțe nutritive benefice, inclusiv antocianine, elagitanine și acid elagic. Toate acestea pot ajuta la îmbunătățirea sănătății metabolice, reducând în același timp inflamația”, a spus ea.

Palinski-Wade a remarcat, de asemenea, că s-a demonstrat că consumul de căpșuni scade tensiunea arterială și îmbunătățește capacitatea antioxidantă. Ambele pot ajuta la combaterea riscului de demență.

„Deși aceste studii sugerează că căpșunile pot avea beneficii cognitive, este nevoie de mai multe cercetări cu dimensiuni mai mari ale eșantionului și perioade mai lungi de urmărire pentru a confirma aceste constatări, dar rezultatele de până acum sunt foarte promițătoare”, a adăugat ea.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.