Autoritățile ucrainene au exhumat circa 1 000 de cadavre în teritoriile eliberate în cursul contraofensivei actuale împotriva forţelor ruse în nord-estul ţării. Despre acest lucru a anunțat Ministerul pentru reintegrarea teritoriilor ocupate temporar din cadrul guvernului de la Kiev, pe canalul său de Telegram.

Responsabil de căutarea locurilor de înmormântare în teritoriile eliberate este Oleg Kotenko, comisarul pentru persoanele dispărute.

„În cadrul căutărilor, au fost deja exhumate aproximativ 1 000 de cadavre de eroi şi civili”, se arată în mesajul ministerului.

Aproape jumătate dintre acestea, 450, au fost descoperite într-o groapă comună în Izium, după ce oraşul a fost recucerit de forţele ucrainene la 10 septembrie curent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Printre cei morţi nu sunt doar militari, ci şi civili, adulţi şi copii. Datele exacte vor fi cunoscute doar la finalul cercetărilor”, a subliniat ministerul de la Kiev.

Ministrul ucrainean de interne, Denis Monastârski, informase la 17 octombrie despre exhumarea a 600 de cadavre în regiunea Harkov, inclusiv din morminte descoperite la Izium. Peste patru zile, poliţia ucraineană a anunțat că a exhumat corpurile neînsuflețite a 111 civili și 35 de militari din orașul Liman.

Contraofensiva ucraineană, lansată la începutul lunii septembrie în estul ţării, a permis Kievului să recucerească sute de localităţi ocupate de armata rusă în regiunile Harkov şi Doneţk.

#cadavre #contraofensivă #exhumare #război Ucraina #teritorii ocupate

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.