Autoritățile au încercat să tăinuiască așa-zisul amendament „Stamate”, iar trecerea lui prin procedură parlamentară a avut loc contrar Regulamentului Legislativului. Este opinia avocatului Oleg Efrim, care spune că formula de compromis, aprobată vineri în Parlament, este o opțiune mai bună, decât dacă amendamentul ar fi fost aprobat în varianta inițială. În același timp, președinta Comisiei juridice numiri și imunități, Olesea Stamate, recunoaște că avocații au nevoie de garanții pentru a-și exercita funcțiile, dar acestea nu pot sta în calea combaterii corupției, notează IPN.

Amendamentul Olesei Stamate prevedea, în formula sa inițială, excluderea totală a prevederii potrivit căreia avocații nu pot fi reținuți, percheziționați sau arestați, decât cu acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaților. Potrivit avocaților, proiectul a fost aprobat cu abateri de la norma legală.

„Noi ne-am trezit peste noapte cu o inițiativă, un amendament pentru lectura a doua a unei legi, despre care avocații au aflat absolut întâmplător. Asta a stârnit o mare revoltă în interiorul breslei. S-a creat percepția că se face tainic. Pentru că era vorba de lectura a doua a altui amendament de concept. Conceptul viza accederea în avocatură. Propunerea autorului ține de anularea unor garanții care sunt inerente profesiei de avocat. Este cu totul alt concept. După Regulamentul Parlamentului, astfel de amendamente nu-și au locul după prima lectură. Organul de urmărire penală ar putea să intenteze unui avocat un dosar pe evaziune fiscală, să vină să percheziționeze biroul acestui avocat, căutând de fapt, actele unui client de care este interesat”, a spus avocatul Oleg Efrim, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PROTV Chișinău.

După ce avocații și-au manifestat indignarea față de varianta inițială a amendamentului, conținutul acestuia a fost modificat. Într-un final, a fost aprobată formula de compromis potrivit căreia avocații nu pot fi reținuți, percheziționați sau arestați fără acordul Consiliului Uniunii Avocaților, cu excepția cazurilor de corupere pasivă, corupere activă, trafic de influență sau infracțiuni flagrante.

„Sunt de acord că avocatul trebuie să beneficieze de anumite garanții. Dar, în țara noastră am văzut cum judecătorilor le sunt asigurate toate garanțiile de independență, după cele mai bune standarde europene, iar independență nu am văzut. La fel e în cazul procurorilor. Înțeleg că pot exista abuzuri din partea organului de urmărire penală, logica nu este de a construi ziduri în jurul anumitor categorii de profesioniști, împotriva acestor abuzuri, ci de a elimina aceste abuzuri. Neapărat menținem garanțiile în ceea ce privește perchezițiile și păstrarea secretului profesional”, a spus președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate.

Ieri, președintele Uniunii Avocaților, Dorin Popescu, a anunțat că apărătorii renunță la greva generală inițiată la 20 ianuarie și le-a cerut autorităților elaborarea și aprobarea până la sfârșitul lunii aprilie 2022 a unei legi care le-ar asigura avocaților garanții suplimentare. În eventualitatea în care revendicarea nu va fi respectată, avocații amenință cu o nouă grevă generală.

#Oleg Efrim #Stamate #Uniunea Avocatilor

Candidată pentru găzduirea Jocurilor Olimpice de vară în 2036, 2040 sau 2044, Germania și-a exprimat sprijinul pentru candidatura orașului Munchen, o propunere puternică susținută de populația locală, sperând să valorifice prestigiul capitalei bavareze pentru a convinge Comitetul Internațional Olimpic (CIO), scrie Agerpres.

Ca semn al implicării și sprijinului la cele mai înalte niveluri ale guvernului, președintele Frank-Walter Steinmeier a fost cel care a deschis plicul care conținea numele câștigătorului competiției interne dintre cele două candidaturi germane rămase, Munchen și Koln.

În cele din urmă, capitala Bavariei a reușit să convingă majoritatea absolută a membrilor Comitetului Olimpic German (DOSB), care au fost chemați să voteze sâmbătă.

„Germania are un candidat. Orașul Munchen ne va reprezenta în această cursă. (…) Mergem mai departe cu curaj: Germania este capabilă să organizeze Jocurile Olimpice”, a reacționat cancelarul Friedrich Merz.

Germania a găzduit Jocurile Olimpice de trei ori: ediția de iarnă a anului 1936, la Garmisch-Partenkirchen și cea de vară în același an la Berlin, ambele fiind folosite în scopuri propagandistice de Germania nazistă. În 1972, Munchen a găzduit evenimentul global, care a fost marcat în mod notabil de atacul asupra delegației israeliene din Satul Olimpic, soldat cu moartea a 11 membri ai acesteia.

După 1972, Germania a făcut șapte încercări nereușite, cu eșecuri la diferite niveluri (voturi la sesiunile CIO, respingerea candidaturii de către organismul olimpic sau obstacole în cadrul referendumului).

Candidatura Munchenului este centrată în jurul Parcului Olimpic din partea de nord a orașului, o moștenire tangibilă a Jocurilor Olimpice din 1972, adesea citată ca exemplu, precum și a centrului orașului și a zonei metropolitane înconjurătoare.

Cu zece zile înainte de decizia DOSB, Munchenul obținuse două candidaturi consecutive: pentru a găzdui finalei Ligii Campionilor din 2028 pe Allianz Arena, pentru a treia oară după 2012 și 2025, și Campionatele Mondiale de Atletism din 2031, sportul olimpic numărul unu, la Olympiastadion, demonstrându-și atractivitatea și prestigiul internațional.

La sfârșitul lunii octombrie 2025, Munchen a devenit primul oraș care a depășit obstacolul referendumului care a dus la eșecul mai multor candidaturi germane în trecutul recent (Munchen pentru Jocurile Olimpice de iarnă din 2022, Hamburg pentru Jocurile Olimpice de vară din 2024, printre altele).

Cu o prezență la vot de 42%, două treimi dintre locuitorii din Munchen (66,4%) au votat în favoarea proiectului, încurajați de succesul popular al Jocurilor Europene Multisport din 2022. Doar Koln și celelalte 16 orașe din proiectul Rin-Ruhr au obținut un sprijin similar la referendum (66%, cu o prezență medie la vot de 32%).

Munchenul și DOSB vor continua acum faza de dialog continuu cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO), ceea ce va duce la o selecție inițială în martie 2027. Aceasta va trece apoi la o fază de dialog strategic, în timpul căreia candidaturile selectate vor fi evaluate mai atent, iar potențialele orașe gazdă vor fi vizitate de o delegație a CIO.

La sfârșitul anului 2028, CIO va desemna una sau mai multe „gazde preferate”, care vor trebui să ofere o serie de garanții. O decizie finală va fi luată apoi la mijlocul anului 2029, în cadrul unei sesiuni a CIO.

Datorită rotației continentale, se așteaptă ca Jocurile Olimpice din 2036 să revină în Asia: Turcia, India, Qatar și Coreea de Sud sunt în cursă, chiar dacă CIO a anunțat în urmă cu doi ani că există „un număr de două cifre de părți interesate de 2036 și 2040.