Procesul de încadrare a copiilor din familiile de refugiați din Ucraina în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova rămâne în continuare în vizorul Ministerului Educației și Cercetării.

Astfel, conform ultimelor date, la 12 aprilie curent erau depuse 1858 de cereri pentru încadrare în procesul educațional a copiilor din familiile refugiate din Ucraina, dintre care 578 cereri de încadrare în instituțiile de educație timpurie și 1280 cereri de încadrare la studii în învățământul primar, gimnazial și liceal.

„În baza cererilor depuse, au fost integrați în instituțiile de învățământ general 1810 copii, dintre care 1246 în școli, iar 564 în grădinițe. 647 copii frecventează ciclul primar, 546 elevi sunt încadrați la nivelul gimnazial și 53 la cel liceal, în cadrul a 228 de instituții de învățământ din țară. Instruirea se face în limbile română și rusă. Astfel, din numărul total de elevi încadrați în instituțiile de învățământ general, 125 studiază în limba română și 1121 urmează lecțiile în limba rusă. 564 de copii frecventează 250 de instituții de învățământ preșcolar”, se arată în nota informativă a MEC.

În cadrul ședinței operative, au mai fost abordate și aspecte privind depunerea dosarelor pentru aplicare la proiecte de construcție și renovare a infrastructurii instituțiilor de învățământ general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elevi #institutii de invatamant #învățământ general #refugiati #Ucraina

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.