Coreea de Nord este una dintre puținele țări care poate lansa arme nucleare și rachete cu tehnologie avansată, dar și singura în stare să se opună Statelor Unite și să „zguduie lumea” cu testele sale balistice, s-a lăudat, marți, 8 februarie, regimul de la Phenian, potrivit Reuters.

Declarațiile belicoase vin după recordul recent de teste cu rachete înregistrat în luna ianuarie a acestui an. Coreea de Nord a efectuat cel puțin șapte lansări în care a testat nouă rachete, inclusiv un nou tip de „rachetă hipersonică” capabilă să zboare la viteză mare.

Printre rachetele testate a fost și modelul Hwasong-12, o rachetă cu rază medie de acțiune, capabilă să lovească teritoriile SUA din Oceanul Pacific. A fost primul test al Coreei de Nord cu o astfel de rachetă din 2017 încoace.

„În vremurile de astăzi, când multe țări își pierd timpul supunându-se Statelor Unite, cu obediență oarbă, există doar țara noastră pe această planetă care poate zgudui lumea lansând o rachetă care are în raza ei de acțiune teritoriul continental al SUA”, a transmis marți Ministerul de Externe al Coreei de Nord, într-un comunicat de presă.

Seria de teste începute după Anul Nou reprezintă o „realizare remarcabilă” care a întărit „descurajarea războiului” împotriva Coreei de Nord, mai scrie în comunicatul de pe site-ul ministerului.

„Există peste 200 de țări în lume, dar numai câteva au bombe cu hidrogen, rachete balistice intercontinentale și rachete hipersonice”, mai afirmă diplomația de la Phenian.

Declarația face referire la Hwasong-15, racheta balistică intercontinentală cu cea mai lungă rază de acțiune (ICBM) testată vreodată de Coreea de Nord. Racheta a fost testată o dată, în 2017, și ar avea raza de acțiune necesară pentru a elibera un focos nuclear oriunde în Statele Unite. Comunicatul Ministerului de Externe nord-coreean se referă și la Hwasong-12, racheta cu care Coreea de Nord a amenințat cândva că va lovi insula Guam, situată în vestul Oceanului Pacific și aflată în administrarea SUA.

Discuțiile pentru a convinge Phenianul să renunțe sau să-și limiteze arsenalul în schimbul reducerii sancțiunilor sunt blocate din 2019 încoace.

Luni, Statele Unite au cerut Coreei de Nord să renunțe la programul nuclear și la cel de rachete balistice și să acorde prioritate nevoilor propriului popor.

Oficialii americani și sud-coreeni se tem că lansarea Hwasong-12 pe 30 ianuarie ar putea fi un pas către reluarea deplină a testelor cu rachete balistice intercontinentale cu rază lungă de acțiune.

Un think tank din Washington a anunțat luni că a identificat o bază militară aproape de granița Coreei de Nord cu China, care este probabil destinată staționării acestor rachetă cu rază lungă.

#Coreea de Nord #Phenian

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.