Coroanele de flori artificiale, din plastic, nu sunt recomandate pentru utilizare, deoarece sunt făcute dintr-un material greu degradabil, iar atunci când sunt puse pe foc, după ce nu mai sunt folosite, ele devin o sursă de poluare a aerului. „Produsele de plastic care în scurt timp devin deșeuri constituie o problemă cu care ne confruntăm de mai mult timp. Ea a fost abordată în Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, adoptat în august 2020 și care a intrat în vigoare în august 2021. În document este descris procesul de direcționare a deșeurilor”, a explicat pentru IPN Virginia Galatonov, consultant principal în Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice din cadrul Ministerului Mediului al Republici Moldova. Deșeurile respective trebuie prelucrate în mod corespunzător.

La moment nu există un regulament concret cu privire la coroanele de flori artificiale. „Este Legea deșeurilor, în care sunt prevăzute responsabilitățile producătorilor și deținătorilor de deșeuri la modul general. Deținătorii deșeurilor trebuie să le gestioneze corect, adecvat, așa cum se prevede în lege”, a specificat Virginia Galatonov. În cazul coroanelor de flori artificiale din cimitire, este responsabilitatea rudelor care și-au condus pe ultimul drum membrul familiei. Ele trebuie să depună coroanele respective la locurile de acumulare a deșeurilor. „Aici este deja responsabilitatea administrațiilor cimitirelor, a administrației publice locale, care prin serviciile de salubrizare trebuie să predea respectivele deșeuri la o instalație de prelucrare a respectivului tip de deșeu. Este vorba de agenți economici care se ocupă de prelucrarea deșeurilor respective – din plastic”, a specificat Virginia Galatonov.

„Este important ca deșeurile respective să nu ajungă dintr-un cimitir în alt cimitir – de depozitare a deșeurilor. Iar incinerarea coroanelor respective în cimitire este cea mai periculoasă, e catastrofală pentru mediu”, a remarcat reprezentanta Ministerului Mediului.

Până acum Ministerul a făcut numeroase apeluri în care a solicitat să nu se recurgă la incinerarea diferitelor tipuri de deșeuri (cauciucuri uzate și altele). Sunt prevăzute amenzi pentru asemenea încălcări. A solicitat cetățenilor să nu folosească respectivele coroane de flori.

Solicitat de sursa citată, parohul bisericii Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, părintele Vasile Garbuz, a menționat că de mai multe ori i-a îndemnat pe enoriași să nu cumpere și să nu aducă în biserică coroane de flori artificiale, care nu au „nici valoare duhovnicească și nici una estetică”. „Le-am spus să nu cheltuie bani degeaba. Mai bine este să pună două flori vii la căpătâiul decedatului, ceea ce și din punct de vedere ecologic este mai potrivit. Decât să cheltuie banii pe flori artificiale, mai bine să ajute familia îndoliată, care poate avea nevoie de ajutor financiar la tot ce prevede o înmormântare”, a adăugat părintele Vasile Garbuz.

#cimitire #flori #Ministerul Mediului #paroh

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.