De multe ori, ni se întâmplă să trăim cu realitatea fictivă de pe rețelele de socializare. Dar în spatele unui profil se poate ascunde oricine. De aceea, specialiștii Programului Copii al Centrului Internațional „La Strada” recomandă părinților să ajute și să ghideze copiii și adolescenții să înțeleagă că pot întâlni în mediul online comportamente manipulatorii din partea altor persoane.

De Ziua Siguranței Online, specialiștii „La Strada” readuc în discuție subiectul abuzului sexual online asupra copiilor, printr-un spot video.

Mitul despre agresorii sexuali ai copiilor percepuți ca „persoane necunoscute, stranii și înfricoșătoare˝ lucrează în favoarea abuzatorilor, direcționând atenția părinților și îngrijitorilor spre pericole imaginare. De fapt, majoritatea abuzatorilor în mediul virtual sunt prieteni ai copilului, adesea simpatizați de copii, cu care au stabilită o relație încredere.

Specialiștii La Strada subliniază că părinții trebuie să știe că, odată cu evoluția relației, agresorii sexuali ai copiilor le pot prezenta copiilor imagini cu conținut pornografic în scopul dezinhibării și desensibilizării copilului față de comportamentele sexuale, pentru a normalizarea și învățarea comportamentului sexual. Expunerea treptată a copiilor la imagini cu conținut pornografic poate încuraja curiozitatea sexuală a copilului și crește probabilitatea unui contact sexual online sau offline.

Din relatările supraviețuitoarelor abuzului sexual online al copiilor din țara noastră, la care am făcut referire și într-un studiu publicat recent, știm că mulți părinți nu recunosc abuzul sexual online și nu îl consideră a fi o formă de abuz sexual, astfel dând vina pe copil și punând toată responsabilitatea pe umerii acestuia. În acest an, vrem să ascultați gândurile abuzatorului și motivațiile acestuia. Am recurs la această metodă mai dură de comunicare și sensibilizare având un singur scop – să ajungem la părinți și la îngrijitorii copiilor. Înțelegând modul de gândire al unui adult motivat să abuzeze un copil, cunoscându-i tehnicile de manipulare, devenim mai bine echipați, ca adulți, în misiunea noastră supremă, de a ne proteja copiii. Așa atenuăm, sperăm, măcar puțin, din impulsul unor adulți de a pune vina pe umerii copilului. Pentru că acesta este cel mai rău lucru pe care i-l putem face unui copil care a trecut printr-un abuz, să-l învinovățim, fie și parțial, a menționat Elena Botezatu, Directoare Executivă, La Strada Moldova.

Statisticele platformei siguronline.md pentru anul 2021 arată că tot mai mulți adolescenți optează pentru relațiile de prietenie sau romantice în mediul online. Tendința este în legătură directă cu situația epidemiologică. Prin urmare, și problemele de relaționare online cu care s-au confruntat s-au manifestat mai intens decât până acum. 87% dintre adresări au venit din partea copiilor, ceea ce demonstrează că părinții ar trebui să fie mai implicați în discuțiile despre siguranța online.

Ziua Siguranței Online marchează debutul câtorva săptămâni intense, cu evenimente, activități, concursuri și proiecte în domeniul siguranței online. Toate – gândite pentru a amplifica eforturile adulților în crearea unui spațiu sigur, bun și creativ pentru copii în mediul virtual, în scopul prevenirii abuzului și exploatării sexuale a copiilor în mediul online.

În acest an, CI „La Strada” implementează campania „Ziua Siguranței Online” în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, cu suportul financiar al Ambasadei Statelor Unite la Chișinău.

În calitate de Comitet Național SID, La Strada Moldova implementează campania inițiativei internaționale SID în Republica Moldova, cu genericul „Împreună pentru un internet mai bun”. Timp de 19 ani, scopul acestei campanii rămâne același: să mobilizeze cetățenii, societatea civilă, companiile, autoritățile și publicul larg să asigure un internet mai bun și mai sigur pentru tinerii utilizatori de Internet. Astăzi, această inițiativă este marcată în circa 200 de țări din întreaga lume. Pe rețelele de socializare, mesajele susținătorilor campaniei pot fi regăsite sub umbrela hashtagurilor #SaferInternetDay, #SID2022, #SigurOnline.

#La Strada #sigur online #studiu #ziua siguranței online

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.