VIDEO Studiu „La Strada”. Vorbește cu copilul tău despre pericolul abuzului sexual în mediul online!

De multe ori, ni se întâmplă să trăim cu realitatea fictivă de pe rețelele de socializare. Dar în spatele unui profil se poate ascunde oricine. De aceea, specialiștii Programului Copii al Centrului Internațional „La Strada” recomandă părinților să ajute și să ghideze copiii și adolescenții să înțeleagă că pot întâlni în mediul online comportamente manipulatorii din partea altor persoane.

De Ziua Siguranței Online, specialiștii „La Strada” readuc în discuție subiectul abuzului sexual online asupra copiilor, printr-un spot video.

Mitul despre agresorii sexuali ai copiilor percepuți ca „persoane necunoscute, stranii și înfricoșătoare˝ lucrează în favoarea abuzatorilor, direcționând atenția părinților și îngrijitorilor spre pericole imaginare. De fapt, majoritatea abuzatorilor în mediul virtual sunt prieteni ai copilului, adesea simpatizați de copii, cu care au stabilită o relație încredere.

Specialiștii La Strada subliniază că părinții trebuie să știe că, odată cu evoluția relației, agresorii sexuali ai copiilor le pot prezenta copiilor imagini cu conținut pornografic în scopul dezinhibării și desensibilizării copilului față de comportamentele sexuale, pentru a normalizarea și învățarea comportamentului sexual. Expunerea treptată a copiilor la imagini cu conținut pornografic poate încuraja curiozitatea sexuală a copilului și crește probabilitatea unui contact sexual online sau offline.

Din relatările supraviețuitoarelor abuzului sexual online al copiilor din țara noastră, la care am făcut referire și într-un studiu publicat recent, știm că mulți părinți nu recunosc abuzul sexual online și nu îl consideră a fi o formă de abuz sexual, astfel dând vina pe copil și punând toată responsabilitatea pe umerii acestuia. În acest an, vrem să ascultați gândurile abuzatorului și motivațiile acestuia. Am recurs la această metodă mai dură de comunicare și sensibilizare având un singur scop – să ajungem la părinți și la îngrijitorii copiilor. Înțelegând modul de gândire al unui adult motivat să abuzeze un copil, cunoscându-i tehnicile de manipulare, devenim mai bine echipați, ca adulți, în misiunea noastră supremă, de a ne proteja copiii. Așa atenuăm, sperăm, măcar puțin, din impulsul unor adulți de a pune vina pe umerii copilului. Pentru că acesta este cel mai rău lucru pe care i-l putem face unui copil care a trecut printr-un abuz, să-l învinovățim, fie și parțial, a menționat Elena Botezatu, Directoare Executivă, La Strada Moldova.

Statisticele platformei siguronline.md pentru anul 2021 arată că tot mai mulți adolescenți optează pentru relațiile de prietenie sau romantice în mediul online. Tendința este în legătură directă cu situația epidemiologică. Prin urmare, și problemele de relaționare online cu care s-au confruntat s-au manifestat mai intens decât până acum. 87% dintre adresări au venit din partea copiilor, ceea ce demonstrează că părinții ar trebui să fie mai implicați în discuțiile despre siguranța online.

Ziua Siguranței Online marchează debutul câtorva săptămâni intense, cu evenimente, activități, concursuri și proiecte în domeniul siguranței online. Toate – gândite pentru a amplifica eforturile adulților în crearea unui spațiu sigur, bun și creativ pentru copii în mediul virtual, în scopul prevenirii abuzului și exploatării sexuale a copiilor în mediul online.

În acest an, CI „La Strada” implementează campania „Ziua Siguranței Online” în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, cu suportul financiar al Ambasadei Statelor Unite la Chișinău.

În calitate de Comitet Național SID, La Strada Moldova implementează campania inițiativei internaționale SID în Republica Moldova, cu genericul „Împreună pentru un internet mai bun”. Timp de 19 ani, scopul acestei campanii rămâne același: să mobilizeze cetățenii, societatea civilă, companiile, autoritățile și publicul larg să asigure un internet mai bun și mai sigur pentru tinerii utilizatori de Internet. Astăzi, această inițiativă este marcată în circa 200 de țări din întreaga lume. Pe rețelele de socializare, mesajele susținătorilor campaniei pot fi regăsite sub umbrela hashtagurilor #SaferInternetDay, #SID2022, #SigurOnline.

#ziua siguranței online #sigur online #La Strada #studiu

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.