Premierul israelian, Naftali Benet, i-a încurajat joi pe cei cu vârsta peste 60 de ani să se vaccineze anti-COVID-19 cu a treia doză, în pofida moratoriului la care a făcut apel miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Doresc să reiterez că cei de peste 60 de ani care încă nu au primit a treia doză de vaccin sunt mai susceptibili la bolile grave şi, ferească Dumnezeu, la deces, a declarat premierul Benet.

Cea de-a treia doză a început deja să fie administrată celor cu vârsta peste 60 de ani, iar joi s-a depăşit cifra de 260.000 de persoane vaccinate cu această doză suplimentară.

La jumătatea lunii iulie, Israelul a început să administreze a treia doză şi adulţilor cu boli autoimune.

OMS a cerut miercuri suspendarea administrării celei de-a treia doze de întărire, precum şi amânarea vaccinării adolescenţilor din ţările bogate pentru a garanta furnizarea de vaccinuri ţărilor mai sărace.

Până în prezent, 80% dintre vaccinurile administrate a avut loc în ţările cu venituri mari şi medii, reprezentând mai puţin din jumătatea populaţiei mondiale.

Decizia guvernului israelian de a administra a treia doză intervine în plină escaladare a contagierilor cu varianta Delta a coronavirusului, deşi cifrele sunt încă mici dar în creştere.

Ministerul Sănătăţii a raportat peste 3.400 de cazuri în ultimele 24 de ore şi o creştere a numărului de spitalizări cu până la 241 de pacienţi, dintre care aproximativ 50 sunt conectaţi la ventilatoare.

Premierul Benet i-a îndemnat la vaccinare şi pe cei care încă nu au dorit să se imunizeze – aproximativ un milion de persoane – la o populaţie de 9 milioane de locuitori.

Israelul care a condus campania timpurie şi rapidă de vaccinare a reimpus restricţii şi nu respinge posibilitatea revenirii la lockdown dacă morbiditatea este în creştere.

Purtarea măştilor sanitare a redevenit obligatorie în aer liber la reuniunile de peste 100 de persoane, precum şi în spaţiile închise.

A fost de asemenea redusă la 50 la sută prezenţa fizică la locurile de muncă în sectorul de stat, iar companiile private sunt îndemnate să facă acelaşi lucru.

De la începerea pandemiei, frontierele sunt închise pentru turişti şi sunt impuse restricţii de călătorie cetăţenilor şi rezidenţilor din Israel.

Spania, Argentina, Mexic, Brazilia, Marea Britanie, Turcia sau Rusia se află pe lista de interdicţie, nefiind permisă călătoria cetăţenilor israelieni în aceste state, sub ameninţarea unor amenzi de 1.250 de euro. De asemenea, cetăţenii acestor ţări nu pot intra în Israel, chiar dacă sunt vaccinaţi sau prezintă teste negative pentru COVID-19.

#Covid #Israel #OMS #vaccin

Premierul Donald Tusk refuză să facă compromisuri în privința reformei Curții Constituționale din Polonia, după ce suspendarea conducerii instanței a scos oamenii în stradă. Opoziția vorbește despre o tentativă de lovitură de stat și pregătește o moțiune de cenzură, scrie adevărul.ro.

Premierul polonez Donald Tusk a promis că va duce până la capăt reforma Curții Constituționale. El a spus că „în unele chestiuni, compromisul nu este posibil“.

Într-un discurs televizat, sâmbătă seara, Tusk s-a arătat ferm, deși protestele din timpul nopții au obligat autoritățile să trimită forțe speciale de poliție pentru a păzi clădirea instanței. Premierul a spus că reforma este vitală pentru reluarea activității instituției, paralizate de ani de dispute politice.

Curtea, a cărei activitate este blocată de peste zece ani, a fost în centrul conflictelor privind statul de drept dintre partidul de dreapta Lege și Justiție (PiS) și Uniunea Europeană, în cei opt ani în care formațiunea a fost la putere.

După revenirea la conducere, în 2023, Tusk a încercat să anuleze schimbările făcute în sistemul judiciar. Planurile lui au fost însă blocate de președinți apropiați opoziției, care au largi puteri de veto. La începutul acestui an, președintele Karol Nawrocki a refuzat să primească să depună jurământ mai mulți judecători ale căror candidaturi fuseseră aprobate de Parlament.

Criza s-a agravat vineri

Criza s-a acutizat vineri, când un grup de judecători susținuți de guvern a încercat să preia controlul procedural asupra Curții Constituționale. Ei i-au suspendat din funcție pe președintele instanței și pe adjunctul acestuia, numiți pe vremea PiS. Gestul a provocat proteste în stradă.

Judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska i-a înlăturat vineri de la exercitarea atribuțiilor pe Bogdan Święczkowski, președintele Curții, și pe adjunctul lui, Bartłomiej Sochański. Tusk a susținut suspendarea temporară a conducerii. Guvernul consideră instituția ilegitimă, pentru că printre membrii ei rămân judecători aleși de fosta putere.

Apărând aceste decizii, Tusk a spus că „nu a existat niciodată vreo îndoială că o curte în forma impusă de PiS nu era o curte adevărată“. El s-a referit la hotărâri nefavorabile ale instanțelor europene.

Premierul a comparat indignarea opoziției cu o situație în care un hoț smulge poșeta unei bătrâne și fuge cu ea, iar când este prins începe să strige că se folosește violența împotriva lui.

„Să numim lucrurile pe nume: în Polonia există de ani de zile organizații și politicieni care vor să distrugă democrația și statul de drept. Nu este întâmplător că găsesc sprijin în rândul forțelor prorusești din toată lumea”, a declarat Tusk.

El a atras atenția că la indignarea opoziției s-a alăturat și fostul președinte rus Dmitri Medvedev, care a acuzat Varșovia de „lovitură de stat constituțională“ și de „persecutarea conservatorilor“.

„Și totul devine clar”, a spus Tusk.

„Nicio persoană nu poate intra într-un tribunal să dea ordine“

Premierul l-a criticat și pe Nawrocki, apropiat opoziției, pentru că s-a alăturat protestelor de vineri seara și a intrat cu forța în clădirea Curții pentru a interveni.

„Într-un stat democratic, niciun politician nu poate intra într-o instanță pentru a da ordine sau a intimida judecători, nici măcar președintele. Noi, polonezii, am construit prea mult într-un stat puternic ca să ne dăm acum bătuți“, a afirmat Tusk.

El a subliniat că datoria guvernului este să asigure securitatea Curții și condițiile necesare pentru activitatea ei.

„Și intenționez să îmi îndeplinesc această datorie”, a spus premierul.

Moțiune de cenzură din partea lui Morawiecki

Fostul premier și deputat Mateusz Morawiecki a anunțat că formațiunea sa, Rozwój Plus, inițiază o moțiune de cenzură împotriva guvernului lui Tusk, din cauza crizei din jurul Curții Constituționale. Anunțul a fost făcut pe rețeaua X.

Morawiecki propune formarea unui guvern tehnocrat, condus de fostul președinte al Camerei inferioare a Parlamentului (Seim) Marek Jurek, până la alegerile din 2027, care vor stabili noua majoritate parlamentară.

„«Resetarea» Curții Constituționale este necesară. Cad de acord asupra acestui lucru numeroase forțe politice, de la Razem și Rozwój Plus până la Confederație”, a scris Morawiecki.

El a adăugat că resetarea este susținută și de președintele Nawrocki și de președintele Curții, Bogdan Święczkowski, suspendat pe 30 octombrie. Politicianul a subliniat însă că resetarea nu este posibilă cu participarea celor „care au comis un atentat împotriva Curții Constituționale“.

Cum a început conflictul

Vineri seara, 30 octombrie, au avut loc ciocniri în fața clădirii Curții Constituționale. Opoziția a calificat evenimentele drept o tentativă de lovitură de stat. Nawrocki și-a întrerupt o vizită în Senegal și s-a întors în țară. A convocat consultări urgente cu forțele parlamentare și a spus că în timpul nopții a avut loc o „preluare prin forță a unui organ constituțional al statului“. El a cerut retragerea din zona Curții a poliției trimise de guvern.

Conflictul dintre Nawrocki și majoritatea parlamentară în legătură cu Curtea durează încă din primăvara acestui an. În martie, Seimul a ales șase judecători, care trebuie să depună jurământul în fața președintelui pentru a-și începe mandatul. În aprilie, președintele a primit jurământul doar de la doi dintre cei șase. Cabinetul său a explicat că, la începutul mandatului lui Nawrocki, erau vacante doar două locuri. Oficialii președinției au mai susținut că Seimul nu a respectat principiul alegerii individuale a judecătorilor, prevăzut de articolul 194 din Constituția poloneză.

În final, cei șase judecători aleși au depus jurământul în clădirea Parlamentului. Textele semnate au fost trimise cancelariei lui Nawrocki, dar acesta nu a recunoscut procedura.

Ministerul Justiției a dispus începerea unei anchete în legătură cu refuzul de a primi jurământul unei părți dintre judecătorii aleși. Situația a atras atenția instituțiilor europene. O delegație a Comisiei de la Veneția a purtat consultări cu reprezentanți ai autorităților poloneze.

Pe 13 octombrie, Comisia a publicat un aviz în care susține poziția juriștilor și a constituționaliștilor. Ea a afirmat că președintele nu are drept de veto asupra judecătorilor Curții Constituționale aleși de Seim. Aplicarea practică a recomandărilor în Polonia rămâne însă o întrebare deschisă, pentru că președintele Nawrocki nu recunoaște procedura alternativă, iar concluziile Comisiei nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.