Secretara generală a Consiliului Europei (COE), Marija Pejčinović Burić, a avut o vizită de lucru la Chișinău, la invitația președintei țării, Maia Sandu, în urma căreia a fost susținut un briefing de presă comun, luni, 22 noiembrie curent. Șefa statului a enumerat subiectele discuției, printre care reforma justiției, explicând că guvernarea acționează fără tipare, pentru că altfel „corupții rezistă”. Secretara generală a apreciat ultimele eforturi, dar și „angajamentul personal” al Maiei Sandu în acest sens.

Republica Moldova are un plan de acțiuni pe 2021-2024, în comun cu Consiliul Europei, lansat în aprilie 2021 la Strasbourg. „Acest plan are drept scop să ne asiste la alinierea legislației, instituțiilor și practicii cu standarde europene în domeniul drepturilor omului, statului de drept și democrației. Proiectele incluse vizează asigurarea integrității și independenței actorilor din justiție, combaterea violenței împotriva copiilor și femeilor, depășirea provocărilor legate de pandemia COVID-19, susținerea presei și altele”, a explicat Maia Sandu.

„O acțiune importantă pe agenda comună este Convenția de la Istanbul împotriva violenței asupra femeilor și a violenței domestice. În luna octombria, RM a ratificat-o, confirmând astfel intenția noastră de a aborda cu toată seriozitatea și de a găsi soluții durabile pentru problema gravă în țară. Un alt subiect a fost reforma justiției și lupta împotriva corupției. Prioritatea nr. 1. Moldova are acum o ocazie unică de a realiza o schimbare substanțială. Pentru asta trebuie să ne mișcăm rapid și hotărât. Apreciem asistența oferită de grupul de lucru de nivel înalt al Consiliului Europei instituit sub auspiciile doamnei secretar general. Grupul a recomandat modificarea Constituției ce vizează activitatea CSP și eliminarea pragului de reconfirmare în funcție a judecătorilor după acumularea a cinci ani de experiență. Recomandarea a fost implementată în această toamna de Parlamentul de la Chișinău. Această acțiune este un pas important în reforma justiției și va asigura mai multă independență judecătorilor după curățarea totală a sistemului”, a adăugat aceasta.

În această ordine de idei, a completat cu faptul că guvernarea de la Chișinău mizează pe sprijinul Consiliului Europei în procesul de evaluare extraordinară a procurorilor și judecătorilor care va începe în 2022. „Suntem conștienți că unele acțiuni ar putea fi interpretate ca extraordinare, însă ele sunt justificate de circumstanțele extraordinare în care acționează azi guvernarea de la Chișinău”, aceasta pentru că „corupții opun rezistență, iar tiparele clasice nu sunt suficiente. Fără intervenții rapide, eforturile pot fi discreditate de cei care nu-și doresc schimbări”.

Marija Pejčinović Burić a promis că membrii Consiliului Europei sunt determinați să continue să prijine Republica Moldova în eforturile de reforme, colaborarea având loc în toate instituțiile. În plus, și-a subliniat aprecierile pentru „angajamentul personal” al Maiei Sandu.

Secretara generală COE este pentru prima dată în vizită oficială în Republica Moldova în calitatea sa. Vizita a avut loc la șapte luni după întâlnirea cu Maia Sandu la Strasbourg în această primăvară.

#Consiliul Europei #Maia Sandu #UE

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia