Numărul cazurile de COVID-19 la nivel global a depăşit joi 500 de milioane, potrivit unui bilanţ alcătuit de Reuters, în contextul în care subvarianta BA.2 a Omicron, cu un grad ridicat de contagiozitate, a dus la o nouă creştere a infectărilor în multe ţări din Europa şi Asia.

Transmiterea accelerată a BA.2 este considerată cauza recrudescenţei recente a pandemiei în China, precum şi a numărului record de infecţii din Europa. A fost denumită ”varianta silenţioasă” întrucât este puţin mai dificil de depistat decât alte variante.

Coreea de Sud înregistrează cel mai mare număr zilnic mediu de cazuri noi, raportând peste 182.000 de noi infectări zilnic, ceea ce reprezintă unul din fiecare patru infectări la nivel global, potrivit unei analize Reuters.

Numărul cazurilor noi este în creştere în 20 din peste 240 de ţări şi teritorii monitorizare, inclusiv Taiwan, Thailanda şi Bhutan.

Shanghai se confruntă cu cel mai grav focar de COVID-19 de când virusul a apărut pentru prima dată în Wuhan, la sfârşitul anului 2019, raportând aproape 25.000 de noi cazuri locale, deşi politica de carantină a oraşului este criticată pentru separarea copiilor de părinţi şi amestecarea cazurilor asimptomatice cu cele care prezintă simptome.

”Prevenirea şi controlul epidemiei din Shanghai se află în stadiul cel mai dificil şi mai critic”, a declarat Wu Qianyu, un oficial din cadrul comisiei sanitare municipale, citat de Agerpres.

Unele ţări europene se confruntă în prezent cu o creştere uşoară în ceea ce priveşte numărul de cazuri sau chiar cu o scădere, dar în regiune au fost raportate în continuare peste un milion de cazuri la fiecare două zile, potrivit bilanţului alcătuit de Reuters.

În Germania, media pe şapte zile a numărului de noi infectări a scăzut şi este în prezent la 59% faţă de vârful precedent de la finalul lunii martie. Numărul cazurilor noi este de asemenea în scădere în Regatul Unit şi Italia, în timp ce în Franţa se menţine constant.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cazuri #COVID-19 #focar #nivel global

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.