Rezultatele unui studiu realizat de Centrul Leverhulme pentru Științe Demografice din Oxford arată că pandemia de coronavirus a șters ani de progrese în ceea ce privește speranța de viață și natalitatea, producând cea mai mare scădere a speranței de viață de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Speranța de viață a scăzut cu mai mult de șase luni comparativ cu situația din 2019 în 22 din cele 29 de țări analizate în studiu, care a cuprins Europa, Statele Unite și Chile. Au existat diminuări ale speranței de viață în 27 din cele 29 de țări în general.

Potrivit experților, cele mai mari scăderi ale speranței de viață s-au înregistrat în rândul bărbaților din SUA, cu un declin de 2,2 ani față de nivelul din 2019, urmat de bărbații lituanieni (1,7 ani).

În Statele Unite, creșterea mortalității a fost în principal în rândul celor activi pe piața muncii și a celor sub 60 de ani, în timp ce, în Europa, decesele predominant în cazul celor peste 60 de ani au contribuit semnificativ la creșterea mortalității.

„Pentru țările din vestul Europei, cum ar fi Spania, Anglia și Țara Galilor, Italia, Belgia ultima dată când astfel de mari magnitudini de scădere a natalității au fost observate într-un singur an a fost doar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat dr. Jose Manuel Aburto, coautor al studiului.

„Femeile din opt țări și bărbații din 11 țări au suferit pierderi mai mari de un an. Pentru a contextualiza, au fost necesari în medie 5,6 ani pentru ca aceste țări să realizeze o creștere cu un an a speranței de viață. Progresele au fost anulate în cursul anului 2020 de COVID”, a spus Aburto.

Bărbații, mai afectați de scăderea speranței de viață

Datele mai arată că bărbații au înregistrat scăderi mai mari ale speranței de viață decât femeile din majoritatea celor 29 de țări. Cele mai multe reduceri ale speranței de viață în diferite țări au fost atribuite deceselor oficiale asociate COVID.

Dr. Ridhi Kashyap, un alt autor coproducător, a declarat că cercetătorii sunt conștienți de mai multe probleme legate de numărarea deceselor COVID, cum ar fi testarea inadecvată sau clasificarea greșită. Cu toate acestea, el a adăugat că „faptul că rezultatele noastre evidențiază un impact atât de mare, care este direct atribuibil COVID-19, arată cât de devastator a fost un șoc pentru multe țări”.

Kashyap a făcut apel să fie disponibile mai multe date cu privire la efectele pandemiei.

„Cerem urgent publicarea și disponibilitatea mai multor date dezagregate dintr-o gamă mai largă de țări, inclusiv țări cu venituri mici și medii, pentru a înțelege mai bine impactul pandemiei la nivel global”.

Săptămâna trecută, Office for National Statistics a estimat că speranța de viață a bărbaților din Marea Britanie a scăzut pentru prima dată în 40 de ani din cauza impactului COVID.

Potrivit experților ONS, se așteaptă ca un băiat născut între 2018 și 2020 să trăiască până la 79 de ani, în scădere de la 79,2 pentru perioada 2015-2017. Până acum, la nivel global, au fost raportate aproape 5 milioane de decese cauzate de noul coronavirus.

#COVID-19 #Oxford #speranta de viata #studii Oxford

Gazele naturale s-ar putea scumpi din nou în Republica Moldova. S.A. „Energocom” a depus astăzi, 23 septembrie, la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) o solicitare de ajustare a prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale. Tariful final ar putea ajunge la peste 26 de lei.

Solicitarea vine după creșterea semnificativă a prețurilor gazelor pe piața europeană. Potrivit Energocom, de la ultima cerere de ajustare, depusă la 15 iulie 2026, piața europeană a gazelor a crescut cu 42,15%.

La aprobarea tarifelor actuale, pentru perioada august-decembrie 2026 a fost luat în calcul un preț mediu de procurare de aproximativ 56,25 euro/MWh. Între timp, cotațiile TTF au depășit 75 de euro/MWh, iar Energocom estimează pentru octombrie un nivel de aproximativ 76,6 euro/MWh, cu valori comparabile și în noiembrie și decembrie.

Cât ar putea costa gazul

În cererea transmisă ANRE, prețurile propuse, fără TVA, sunt:

18.744 lei/1.000 m³ – la punctele de intrare în rețeaua de transport;
19.331 lei/1.000 m³ – la punctele de ieșire din rețeaua de transport;
19.727 lei/1.000 m³ – la ieșirea din rețelele de distribuție de presiune înaltă;
20.796 lei/1.000 m³ – la ieșirea din rețelele de distribuție de presiune medie;
24.305 lei/1.000 m³ – la ieșirea din rețelele de distribuție de presiune joasă.

Pentru consumatorii casnici, tariful relevant este cel de la presiune joasă. Dacă se aplică TVA de 8%, prețul de 24.305 lei/1.000 m³ ajunge la 26.249,40 lei/1.000 m³, adică aproximativ 26,25 lei pentru un metru cub.

Prin urmare, dacă ANRE va aproba integral propunerea Energocom, consumatorii casnici ar putea ajunge să plătească circa 26,25 lei/m³, cu TVA inclus.

Energocom susține că majorarea este determinată de creșterea costurilor de procurare și de factori externi, inclusiv tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, reducerea livrărilor de gaze naturale lichefiate, nivelul stocurilor europene și concurența pentru gazele disponibile între Europa și piețele asiatice.

Ultima majorare a tarifului la gaz în Moldova a avut loc la 1 septembrie 2026. Astfel, în prezent consumatorii achită 20,30 lei pentru un metru cub (inclusiv TVA), majorarea fiind de aproximativ 41% (sau aproape 6 lei/m³) față de prețul anterior de 14,42 lei/m³.