Ziua Armatei Naționale marchează fondarea prin decret prezidențial, pe 3 septembrie 1991, a unei instituții militare menite să asigure protecția suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Acum 34 de ani, primul președinte al țării, Mircea Snegur, a decretat crearea Forțelor Armate ale Republicii Moldova, în conformitate cu Declarația de Independență.

O primă formulare a ideii militare a țării se regăsește în hotărârea adoptată de Parlament pe 4 septembrie 1990 „privind serviciul militar al cetățenilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească”, scrie IPN. În textul hotărârii se menționa că nemulțumirea populației față de serviciul militar în Armata Sovietică este unul dintre principalii factori de destabilizare a situației social-politice din republică. Participarea tinerilor moldoveni la conflictele din alte regiuni ale URSS ducea adesea la pierderi de vieți omenești. Era nevoie de o alternativă, și anume – formarea unei armate naționale, cu desfășurarea serviciului militar pe teritoriul țării.

Pe baza acelei hotărâri și a deciziei Guvernului din 12 septembrie 1990, a fost înființat Departamentul pentru Probleme Militare și Securitatea Statului, însărcinat cu dezvoltarea structurilor militar-teritoriale. Activitatea sa a început în contextul tensiunilor din sudul și estul republicii. Tot mai mulți militari moldoveni profesioniști au început să revină la baștină, fiind repartizați în noile structuri, înlocuind treptat personalul existent în unitățile staționate în Moldova, compus în principal din ruși, ucraineni și alte etnii.

Pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență, proclamând Republica Moldova stat suveran, independent și democratic, liber să-și decidă soarta fără influențe externe. Un factor esențial în menținerea suveranității și independenței unui stat îl reprezintă structura militară, creată pentru a proteja țara împotriva amenințărilor din interior și din exterior. Având în vedere aceste considerente, pe 3 septembrie 1991, primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a emis decretul de creare a Forțelor Armate ale Republicii Moldova.

Guvernului i s-a încredințat să elaboreze concepția și măsurile concrete pentru finanțarea și fondarea bazei tehnico-materiale a Forțelor Armate, precum și completarea cu cadre de militari în termen și ofițeri.

Primele luni ale anului 1992 au fost esențiale pentru formarea Armatei Naționale. Pe 10 ianuarie a fost prezentat primul proiect al doctrinei militare, iar pe 5 februarie, prin decret prezidențial, a fost creat organul de conducere al Armatei Naționale – Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

În primăvara anului 1992, Armata Națională se afla încă în fază de formare. După conflictul de la Nistru, eforturile s-au concentrat pe consolidarea structurilor militare, care au fost puse la încercare de diverse provocări, depășite prin organizarea unor instituții responsabile și eficiente.

Un element esențial al politicii militare a Republicii Moldova este aderarea și participarea în programe de consolidare a relațiilor cu ONU, OSCE, NATO și alte organizații. În anul 2015 a fost promulgată Legea privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operațiuni internaționale. Contingentele forțelor militare naționale au fost și continuă să fie implicate în misiuni internaționale sub egida OSCE în Republica Cecenă, Kosovo, Macedonia, sub egida NATO în cadrul forţelor multinaţionale din Irak, în Bosnia şi Herţegovina, precum și în misiunile ONU în Liberia, Sudan, Georgia și Republica Central Africană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Armata Nationala #campanie IPN #creare

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.