Ziua Armatei Naționale marchează fondarea prin decret prezidențial, pe 3 septembrie 1991, a unei instituții militare menite să asigure protecția suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Acum 34 de ani, primul președinte al țării, Mircea Snegur, a decretat crearea Forțelor Armate ale Republicii Moldova, în conformitate cu Declarația de Independență.

O primă formulare a ideii militare a țării se regăsește în hotărârea adoptată de Parlament pe 4 septembrie 1990 „privind serviciul militar al cetățenilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească”, scrie IPN. În textul hotărârii se menționa că nemulțumirea populației față de serviciul militar în Armata Sovietică este unul dintre principalii factori de destabilizare a situației social-politice din republică. Participarea tinerilor moldoveni la conflictele din alte regiuni ale URSS ducea adesea la pierderi de vieți omenești. Era nevoie de o alternativă, și anume – formarea unei armate naționale, cu desfășurarea serviciului militar pe teritoriul țării.

Pe baza acelei hotărâri și a deciziei Guvernului din 12 septembrie 1990, a fost înființat Departamentul pentru Probleme Militare și Securitatea Statului, însărcinat cu dezvoltarea structurilor militar-teritoriale. Activitatea sa a început în contextul tensiunilor din sudul și estul republicii. Tot mai mulți militari moldoveni profesioniști au început să revină la baștină, fiind repartizați în noile structuri, înlocuind treptat personalul existent în unitățile staționate în Moldova, compus în principal din ruși, ucraineni și alte etnii.

Pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență, proclamând Republica Moldova stat suveran, independent și democratic, liber să-și decidă soarta fără influențe externe. Un factor esențial în menținerea suveranității și independenței unui stat îl reprezintă structura militară, creată pentru a proteja țara împotriva amenințărilor din interior și din exterior. Având în vedere aceste considerente, pe 3 septembrie 1991, primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a emis decretul de creare a Forțelor Armate ale Republicii Moldova.

Guvernului i s-a încredințat să elaboreze concepția și măsurile concrete pentru finanțarea și fondarea bazei tehnico-materiale a Forțelor Armate, precum și completarea cu cadre de militari în termen și ofițeri.

Primele luni ale anului 1992 au fost esențiale pentru formarea Armatei Naționale. Pe 10 ianuarie a fost prezentat primul proiect al doctrinei militare, iar pe 5 februarie, prin decret prezidențial, a fost creat organul de conducere al Armatei Naționale – Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

În primăvara anului 1992, Armata Națională se afla încă în fază de formare. După conflictul de la Nistru, eforturile s-au concentrat pe consolidarea structurilor militare, care au fost puse la încercare de diverse provocări, depășite prin organizarea unor instituții responsabile și eficiente.

Un element esențial al politicii militare a Republicii Moldova este aderarea și participarea în programe de consolidare a relațiilor cu ONU, OSCE, NATO și alte organizații. În anul 2015 a fost promulgată Legea privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operațiuni internaționale. Contingentele forțelor militare naționale au fost și continuă să fie implicate în misiuni internaționale sub egida OSCE în Republica Cecenă, Kosovo, Macedonia, sub egida NATO în cadrul forţelor multinaţionale din Irak, în Bosnia şi Herţegovina, precum și în misiunile ONU în Liberia, Sudan, Georgia și Republica Central Africană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Armata Nationala #campanie IPN #creare

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.