Crearea Armatei Naționale. Evenimente care scriu istorie

Ziua Armatei Naționale marchează fondarea prin decret prezidențial, pe 3 septembrie 1991, a unei instituții militare menite să asigure protecția suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Acum 34 de ani, primul președinte al țării, Mircea Snegur, a decretat crearea Forțelor Armate ale Republicii Moldova, în conformitate cu Declarația de Independență.

O primă formulare a ideii militare a țării se regăsește în hotărârea adoptată de Parlament pe 4 septembrie 1990 „privind serviciul militar al cetățenilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească”, scrie IPN. În textul hotărârii se menționa că nemulțumirea populației față de serviciul militar în Armata Sovietică este unul dintre principalii factori de destabilizare a situației social-politice din republică. Participarea tinerilor moldoveni la conflictele din alte regiuni ale URSS ducea adesea la pierderi de vieți omenești. Era nevoie de o alternativă, și anume – formarea unei armate naționale, cu desfășurarea serviciului militar pe teritoriul țării.

Pe baza acelei hotărâri și a deciziei Guvernului din 12 septembrie 1990, a fost înființat Departamentul pentru Probleme Militare și Securitatea Statului, însărcinat cu dezvoltarea structurilor militar-teritoriale. Activitatea sa a început în contextul tensiunilor din sudul și estul republicii. Tot mai mulți militari moldoveni profesioniști au început să revină la baștină, fiind repartizați în noile structuri, înlocuind treptat personalul existent în unitățile staționate în Moldova, compus în principal din ruși, ucraineni și alte etnii.

Pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență, proclamând Republica Moldova stat suveran, independent și democratic, liber să-și decidă soarta fără influențe externe. Un factor esențial în menținerea suveranității și independenței unui stat îl reprezintă structura militară, creată pentru a proteja țara împotriva amenințărilor din interior și din exterior. Având în vedere aceste considerente, pe 3 septembrie 1991, primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a emis decretul de creare a Forțelor Armate ale Republicii Moldova.

Guvernului i s-a încredințat să elaboreze concepția și măsurile concrete pentru finanțarea și fondarea bazei tehnico-materiale a Forțelor Armate, precum și completarea cu cadre de militari în termen și ofițeri.

Primele luni ale anului 1992 au fost esențiale pentru formarea Armatei Naționale. Pe 10 ianuarie a fost prezentat primul proiect al doctrinei militare, iar pe 5 februarie, prin decret prezidențial, a fost creat organul de conducere al Armatei Naționale – Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

În primăvara anului 1992, Armata Națională se afla încă în fază de formare. După conflictul de la Nistru, eforturile s-au concentrat pe consolidarea structurilor militare, care au fost puse la încercare de diverse provocări, depășite prin organizarea unor instituții responsabile și eficiente.

Un element esențial al politicii militare a Republicii Moldova este aderarea și participarea în programe de consolidare a relațiilor cu ONU, OSCE, NATO și alte organizații. În anul 2015 a fost promulgată Legea privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operațiuni internaționale. Contingentele forțelor militare naționale au fost și continuă să fie implicate în misiuni internaționale sub egida OSCE în Republica Cecenă, Kosovo, Macedonia, sub egida NATO în cadrul forţelor multinaţionale din Irak, în Bosnia şi Herţegovina, precum și în misiunile ONU în Liberia, Sudan, Georgia și Republica Central Africană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#campanie IPN #creare #Armata Nationala

Președintele PAS, Igor Grosu, este convins că formațiunea își va menține majoritatea parlamentară în viitorul Legislativ, după validarea scrutinului de către Curtea Constituțională. „Și în mandatul precedent, ne proroceau că într-o lună, că în trei, că în șase luni… Timpul trecea, nu puteau să rămână cu premoniția, într-un an, doi și tot așa au dat-o cu ghicitul cam patru ani”, a comentat politicianul pentru Agerpres, în contextul în care Dinu Plîngău și Stela Macari deja au anunțat că vor fi neafiliați, dar și pe fondul întrebărilor despre dacă nu vor putea să fie prezente personalitățile publice de pe listă, cum ar fi maestrul Nicolae Botgros sau sportiva Anastasia Nichita.

„Noi am demonstrat că suntem o echipă. Toți din echipă înțeleg că este un moment istoric, o oportunitate unică pentru Republica Moldova, este fereastra care are o dată limită, un an, o țintă, 2028, și toți înțeleg că trebuie să facem tot posibilul să ne mișcăm foarte repede în procesul de negociere ca în 2028 să fim cu temele făcute”, a declarat Igor Grosu.

În același interviu, și-a reiterat deschiderea pentru cooperare, nu și pentru o coaliție: „Noi avem confortul să guvernăm singuri. Dar, repet, și-am mai spus-o, suntem deschiși pentru cooperare. Dacă deputați, formațiuni politice și fracțiuni – pentru că urmează, că nu sunt validate rezultatele alegerilor, urmează Curtea Constituțională să spună ultimul cuvânt -, dacă vor dori să contribuie, să voteze legi și inițiative de legi, pentru că o să avem foarte mult de lucru, atât în procesul de aproximare a legislației, negociere, sperăm ca foarte curând să deschidem negocierile pe cele șase clustere, vom fi foarte bucuroși, dar, da, doar să fie sinceri, să nu fie mimată această deschidere, pentru că noi foarte repede o să ne dăm seama dacă e sinceră sau dacă este mimată”.