Ziua Armatei Naționale marchează fondarea prin decret prezidențial, pe 3 septembrie 1991, a unei instituții militare menite să asigure protecția suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Acum 34 de ani, primul președinte al țării, Mircea Snegur, a decretat crearea Forțelor Armate ale Republicii Moldova, în conformitate cu Declarația de Independență.

O primă formulare a ideii militare a țării se regăsește în hotărârea adoptată de Parlament pe 4 septembrie 1990 „privind serviciul militar al cetățenilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească”, scrie IPN. În textul hotărârii se menționa că nemulțumirea populației față de serviciul militar în Armata Sovietică este unul dintre principalii factori de destabilizare a situației social-politice din republică. Participarea tinerilor moldoveni la conflictele din alte regiuni ale URSS ducea adesea la pierderi de vieți omenești. Era nevoie de o alternativă, și anume – formarea unei armate naționale, cu desfășurarea serviciului militar pe teritoriul țării.

Pe baza acelei hotărâri și a deciziei Guvernului din 12 septembrie 1990, a fost înființat Departamentul pentru Probleme Militare și Securitatea Statului, însărcinat cu dezvoltarea structurilor militar-teritoriale. Activitatea sa a început în contextul tensiunilor din sudul și estul republicii. Tot mai mulți militari moldoveni profesioniști au început să revină la baștină, fiind repartizați în noile structuri, înlocuind treptat personalul existent în unitățile staționate în Moldova, compus în principal din ruși, ucraineni și alte etnii.

Pe 27 august 1991, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență, proclamând Republica Moldova stat suveran, independent și democratic, liber să-și decidă soarta fără influențe externe. Un factor esențial în menținerea suveranității și independenței unui stat îl reprezintă structura militară, creată pentru a proteja țara împotriva amenințărilor din interior și din exterior. Având în vedere aceste considerente, pe 3 septembrie 1991, primul președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, a emis decretul de creare a Forțelor Armate ale Republicii Moldova.

Guvernului i s-a încredințat să elaboreze concepția și măsurile concrete pentru finanțarea și fondarea bazei tehnico-materiale a Forțelor Armate, precum și completarea cu cadre de militari în termen și ofițeri.

Primele luni ale anului 1992 au fost esențiale pentru formarea Armatei Naționale. Pe 10 ianuarie a fost prezentat primul proiect al doctrinei militare, iar pe 5 februarie, prin decret prezidențial, a fost creat organul de conducere al Armatei Naționale – Ministerul Apărării al Republicii Moldova.

În primăvara anului 1992, Armata Națională se afla încă în fază de formare. După conflictul de la Nistru, eforturile s-au concentrat pe consolidarea structurilor militare, care au fost puse la încercare de diverse provocări, depășite prin organizarea unor instituții responsabile și eficiente.

Un element esențial al politicii militare a Republicii Moldova este aderarea și participarea în programe de consolidare a relațiilor cu ONU, OSCE, NATO și alte organizații. În anul 2015 a fost promulgată Legea privind participarea Republicii Moldova la misiuni și operațiuni internaționale. Contingentele forțelor militare naționale au fost și continuă să fie implicate în misiuni internaționale sub egida OSCE în Republica Cecenă, Kosovo, Macedonia, sub egida NATO în cadrul forţelor multinaţionale din Irak, în Bosnia şi Herţegovina, precum și în misiunile ONU în Liberia, Sudan, Georgia și Republica Central Africană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Timp de două luni, Agenția IPN va prezenta evenimentele care au scris istoria contemporană a Republicii Moldova. Deveniți parte a campaniei și împărtășiți materialele IPN „Evenimente care scriu istorie” cu prietenii, colegii și rudele.

Evenimente care scriu istorie – Campanie a Agenției de presă IPN

#Armata Nationala #campanie IPN #creare

Prevederile reformei „Restart în educație” ar putea intra în vigoare abia în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în Găgăuzia. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a anunțat joi, 13 august, că a transmis Parlamentului un set de amendamente în acest sens. Potrivit ministrului, în restul țării reforma urmează să fie aplicată din 2027, așa cum prevede proiectul.

În cazul municipiului Chișinău, Perciun spune că anul suplimentar trebuie folosit pentru ca administrația municipală să demonstreze că actualul model de administrare poate soluționa problemele din școlile capitalei.

Printre problemele menționate se numără supraaglomerarea unor școli, în timp ce alte instituții au locuri disponibile, dar și dificultățile legate de incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale. Ministerul reclamă și existența plăților informale în școli, precum și faptul că milioane de lei alocate anual de la bugetul de stat pentru educația din Chișinău rămân nevalorificate.

Potrivit lui Dan Perciun, peste 90% din bugetul școlilor din municipiu este asigurat de Guvern.

„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a declarat ministrul.

În cazul municipiului Bălți, Ministerul Educației susține că a avut discuții constructive cu autoritățile locale și că, inițial, reforma ar fi putut fi aplicată din 2027. Totuși, pentru a avea o abordare uniformă în cele două municipii cu statut distinct, termenul propus este 2028.

În această perioadă, autoritățile din Bălți ar urma să pregătească trecerea școlilor la autogestiune financiară și să clarifice unele aspecte legate de delimitarea proprietăților.

Pentru UTA Găgăuzia, situația este diferită. Potrivit ministrului, reforma nu presupune schimbarea subordonării școlilor din autonomie, având în vedere prevederile legii speciale care reglementează statutul acesteia.

„În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, a precizat Dan Perciun.

Reforma „Restart în educație” prevede trecerea școlilor din subordinea consiliilor raionale și municipale în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, prin intermediul Agențiilor Teritoriale pentru Educație (ATE).

În prezent, școlile sunt administrate de autoritățile locale prin direcțiile de învățământ. Aceste structuri urmează să fie înlocuite cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, care vor deveni fondatoarele școlilor primare, gimnaziilor, liceelor și instituțiilor de învățământ special. Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în administrarea autorităților locale.

ATE vor gestiona finanțarea școlilor, vor aproba numărul claselor și schemele de personal, vor stabili districtele școlare și vor monitoriza respectarea școlarizării obligatorii. Agențiile vor avea atribuții și în ceea ce privește infrastructura, bugetele instituțiilor, combaterea absenteismului și bullyingului, precum și sprijinirea copiilor cu cerințe educaționale speciale.

Odată cu reforma, școlile urmează să fie finanțate direct din bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind executarea acestora vor fi publicate online.

Guvernul urmează să creeze cele 35 de ATE până la 30 octombrie 2026. Transferul școlilor și aplicarea noului sistem de finanțare sunt prevăzute, în restul țării, pentru 1 ianuarie 2027.

Ministrul Educației spune că direcția reformei rămâne neschimbată: calitatea educației nu trebuie să depindă de localitatea în care învață copilul.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua. Dan Perciun estimează că acesta ar putea fi votat până la sfârșitul lunii august sau la începutul lunii septembrie.