Cercetătorii cred că ar putea exista un adevăr în această poveste de ficțiune, deoarece un studiu recent a arătat că, de fapt, creierul nostru ar putea deveni mai mare în timp.

Oamenii de știință de la UC Davis Health au dezvăluit că creierele persoanelor născute în anii 1970 aveau un volum cu 6,6% mai mare și o suprafață cu 15% mai mare decât creierele persoanelor născute în anii 1930. Studiul a fost publicat în JAMA Neurology în luna martie, scrie nypost.com.

„Genetica joacă un rol major în determinarea dimensiunii creierului, dar descoperirile noastre indică faptul că influențele externe – cum ar fi factorii de sănătate, sociali, culturali și educaționali – pot juca, de asemenea, un rol”, a declarat pentru ScienceDaily Charles DeCarli, autorul studiului și profesor emerit de neurologie la UC Davis.

Cercetătorii au analizat dovezile din Framingham Heart Study, un studiu comunitar cu sediul în Framingham, Massachusetts, care durează de aproximativ 75 de ani și care include acum a doua și a treia generație de participanți.

Între martie 1999 și noiembrie 2019, oamenii de știință au analizat RMN-uri de la persoane născute între 1925 și 1968, vârsta medie a participanților fiind de 57 de ani. Aceștia au examinat scanările cerebrale a 3.226 de participanți (53% femei, 47% bărbați) și au observat un model remarcabil.

Volumul cerebral (sau volumul intracranian) a crescut lent, dar constant, în mod incremental. În anii 1930, volumul mediu al creierului era de 1.234 milimetri – dar în anii 1970, media era de 1.321 milimetri; o creștere de 6,6%. Suprafața corticală – suprafața creierului – a crescut, de asemenea, în mărime: a crescut de la 2.056 centimetri pătrați pentru cei născuți în anii 1930 la 2.104 centimetri pătrați pentru cei născuți în anii 1970.

Cercetătorii au observat, de asemenea, o creștere a dimensiunii atunci când a fost vorba de materia cenușie, materia albă și hipocampul – o parte a creierului asociată cu învățarea și memoria.

Materia albă se găsește în țesuturile profunde ale creierului și conține fibre nervoase care permit comunicarea între diferitele părți ale creierului. Își ia numele de la învelișul (un înveliș de mielină) din jurul nervilor, care este alb.

Materia cenușie, pe de altă parte, este stratul exterior al creierului și permite indivizilor controlul asupra mișcărilor, memoriei și emoțiilor. Își ia numele de la o concentrație mare de corpuri celulare neuronale, care dau o culoare gri țesutului.

Rezultatele sunt încurajatoare, deoarece ar putea însemna un declin al demențelor legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer, au remarcat oamenii de știință.

„Structuri cerebrale mai mari, precum cele observate în studiul nostru, pot reflecta o dezvoltare îmbunătățită a creierului și o mai bună sănătate a acestuia”, a explicat DeCarli. „O structură cerebrală mai mare reprezintă o rezervă cerebrală mai mare și poate amortiza efectele la sfârșitul vieții ale bolilor cerebrale legate de vârstă, cum ar fi Alzheimer și demențele conexe”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#creier #studiu

Christa Pike, condamnată la moarte în urmă cu aproape trei decenii, a supraviețuit celor două doze de pentobarbital administrate miercuri în Tennessee. Execuția ei, prima a unei femei din acest stat în peste 200 de ani, nu a fost dusă la capăt, informează EFE.

Procedura a început după ce Curtea Supremă a SUA a respins suspendarea emisă cu câteva ore mai devreme de o curte federală de apel.

Potrivit martorilor, Pike a rămas trează în prima fază, a vorbit cu oficialii și a cântat împreună cu ghidul ei spiritual. După a doua doză, jurnaliștii au auzit-o respirând și au văzut-o mișcând capul. Respirația ei s-a auzit aproape o oră, până când martorii au fost scoși din încăpere. Ulterior, o ambulanță a plecat din penitenciar cu sirenele pornite, transmite agerpres.ro.

Avocații lui Pike spun că femeia primește tratament la spital și că nu se știe în ce stare este. Ei au acuzat statul că a eșuat „din nou în a efectua o execuție legală” și au vorbit despre „dificultăți de acces la vene, vene rupte, pentobarbital degradat”.

Protocolul din Tennessee prevede o doză inițială de pentobarbital și o a doua, dacă prima nu are efect. Instrucțiunile nu spun însă ce se întâmplă dacă persoana rămâne în viață după ambele. Departamentul de Corecție susține că protocolul a fost respectat și că substanța a fost „eficientă pe tot parcursul procedurii”. Încă nu se știe dacă eșecul a ținut de medicament, de accesul intravenos sau de altceva.

Guvernatorul Bill Lee, care luni a respins cererile de comutare a pedepsei lui Pike, a suspendat toate execuțiile programate în 2026 și a cerut o anchetă „amănunțită”. Următoarea, a lui Gary Wayne Sutton, era programată pe 3 decembrie.

Sentința la moarte rămâne în vigoare, dar o nouă dată a execuției nu a fost anunțată.

Pike a fost condamnată în 1996 pentru uciderea Colleen Slemmer, o colegă în vârstă de 19 ani din programul Job Corps din Knoxville. Avea 18 ani când a comis crima. Ultima femeie executată în SUA a fost Amber McLaughlin, în Missouri, în 2023.