În prezent în municipiul Chișinău se atestă o dinamică a morbidității prin infecția COVID-19. Astfel, în ultimele săptămâni, incidența îmbolnăvirilor cu tulpina dominantă Omicron, pe teritoriul municipiului Chișinău este în creștere, fiind atribuit indicatorul epidemiologic „codul roșu de alertă”.

Conform raportului Direcției generale asistență socială și sănătate (DGASS), în ultima săptămână au fost înregistrate 2677 cazuri noi confirmate de COVID-19, cu 1083 cazuri mai multe decât în săptămâna precedentă, când au fost înregistrate 1594 îmbolnăviri.

„În Capitală incidența prin îmbolnăviri constituie 373,7 la 100 mii de populație, fiind înregistrate 2388 cazuri de boală. Se atestă sporirea morbidității prin infecția COVID-19 în următoarele localități ale mun. Chișinău: sat. Cruzești, comuna Trușeni, or. Vatra, or. Vadul lui Vodă, sat. Colonița, comuna Bubuieci, sat. Condrița, sat. Budești”.

De asemenea, în toate spitalele clinice municipale și spitalele private de pe teritoriul municipiul Chișinău vor fi organizate secții cu circuit separat COVID-19, pentru izolarea și tratamentul pacienților de profil spitalizați, confirmați cu infecția de coronavirus de tip nou.

E de menționat că CESP Chișinău vine cu următoarele recomandări pentru populație:

se reiterează obligativitatea portului măștilor de protecție în toate instituțiile medico-sanitare publice și private de pe teritoriul mun. Chișinău;
portul măștilor este recomandabil în toate spațiile închise, în transportul public ca element de protecție, responsabilitate individuală și comportament decizional preventiv, inclusiv pentru persoanele imunocompromise și comorbidități;
se atenționează populația privind vaccinarea obligatorie antiCOVID-19 în scopul sporirii ratei de vaccinare și a potențialului imunitar colectiv;
persoanele cu diagnostic pozitiv la COVID-19 se vor autoizola la domiciliu și vor contacta medicul de familie sau serviciul 112; în toate Centrele de plasament de pe teritoriul mun. Chișinău se va efectua testarea obligatorie la COVID-19 a refugiaților care vor intra în Centrul temporar din strada Studenților, 7/5. În cazul depistării infecției COVID-19 refugiații vor fi plasați în instituțiile medico-sanitare publice pentru tratament.

În prezent, rata de vaccinare în municipiul Chişinău este de peste 48% din numărul populaţiei, dar având în vedere și persoanele care s-au imunizat peste hotare – avem estimativ peste 70% de locuitori ai municipiului Chișinău vaccinați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cazuri de infectare #Chisinau #COVID-19 #pacienti #spital

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.