Numărul pacienților diagnosticați cu epilepsie este în continuă creștere în Republica Moldova. În ultimii cinci ani, acesta a crescut cu aproape 18%, potrivit datelor oferite de Agenția de Sănătate Publică (ANSP).

Doar în anul 2025, peste 6.000 de adulți se aflau în evidența medicilor. Anual, în Secția de Epileptologie, peste 500 de pacienți beneficiază de tratament și evaluare completă.

„Această creștere este determinată de accesul populației la servicii de diagnostic, disponibile atât în Secția de Epileptologie, cât și în Centrul Național de Epileptologie din cadrul Institutului de Medicină Urgentă – singurul centru specializat din țară, coordonat de specialiștii instituției”, transmite Institutul de Medicină Urgentă (IMU).

IMU precizează că tratamentul epilepsiei a evoluat semnificativ și că, datorită centrului consultativ și a Secției de Epileptologie, medicii pot ajusta schemele de tratament individual și combina medicamentele astfel încât să crească șansele ca pacientul să nu mai aibă crize. Totuși, stigmatizarea rămâne o problemă majoră.

„Unii pacienți refuză să se înregistreze oficial pentru a evita discriminarea. Cu toate acestea, persoanele cu epilepsie pot duce o viață normală dacă urmează tratamentul și crizele sunt sub control. Rezultatele sunt excepționale, iar în unele cazuri epilepsia poate fi complet controlată”, transmite instituția.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Epilepsia este o afecțiune neurologică cronică caracterizată prin crize recurente, cauzate de descărcări electrice anormale ale neuronilor din creier. Se manifestă prin convulsii, modificări de comportament, pierderea conștienței sau senzații neobișnuite. Cauzele pot fi variate: structurale, imunologice, infecțioase, metabolice sau necunoscute.

În cazul etiologiei structurale, crizele apar frecvent după traumatisme, accidente vasculare cerebrale sau malformații vasculare congenitale. Crizele pot avea durate diferite, de la câteva secunde până la 2-3 minute. O criză care durează peste 5 minute reprezintă o urgență majoră, deoarece pacientul poate avea probleme respiratorii sau cardiovasculare. În astfel de cazuri, intervenția rapidă este crucială.

De asemenea, specialiștii recomandă să nu fie utilizate metode tradiționale periculoase, precum: introducerea obiectelor în gură, administrarea de apă sau medicamente în timpul crizei ori restricționarea mișcărilor persoanei.În schimb, sunt recomandate măsuri simple pentru a proteja persoana:

protejarea capului și a corpului;
așezarea persoanei pe o parte (poziția laterală de siguranță);
așteptarea încetării crizei și evaluarea ulterioară a stării pacientului;
apelarea imediată la ajutor medical dacă apar semne de gravitate sau dacă criza durează mai mult de 5 minute.

Precizăm că, anual, la data de 26 martie, este marcată Ziua Internațională de Conștientizare a Epilepsiei.

#cazuri in crestere #epilepsie #Moldova

Ucraina a propus Rusiei un acord prin care ambele părți să înceteze atacurile asupra navelor civile din Marea Neagră, relatează Reuters, într-o aparentă încercare de a redeschide un coridor esențial pentru exporturile de cereale, informează știrileprotv.ro.

Potrivit informațiilor, Kievul a transmis propunerea prin intermediul unei terțe părți. Moscova nu a oferit încă un răspuns, precizează agenția. Marea Neagră reprezintă o rută comercială vitală atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, fiind folosită pentru transportul cerealelor și al altor produse alimentare către piețele internaționale.

Din luna iulie, Ucraina a blocat în mod eficient această rută pentru transportul comercial rusesc. Dronele ucrainene au lovit aproape 220 de nave în Marea Azov și în Marea Neagră, inclusiv petroliere, cargouri de cereale și feriboturi de pasageri.

Această campanie a determinat Rusia să suspende navigația prin canalul care leagă Marea Caspică de Marea Azov prin rețeaua de râuri din Rusia. Traseul trece prin strâmtoarea Kerci, dintre Crimeea ocupată și Rusia, și continuă spre strâmtoarea Bosfor din Turcia.

Rusia și-a intensificat atacurile asupra porturilor ucrainene

În aceeași perioadă, Rusia și-a intensificat atacurile asupra porturilor din sudul Ucrainei, afectând grav sectorul agricol al țării. Aproximativ 90% din exporturile de cereale și semințe de floarea-soarelui pleacă din portul Odesa și din porturile învecinate Ciornomorsk și Pivdenne.

În luna iulie, drone rusești au ucis 10 marinari, la scurt timp după ce cargoul de cereale Golden Leo, aflat sub pavilion turcesc, a plecat din Odesa. Multe dintre victime proveneau din Siria și India. Alte 16 persoane, inclusiv muncitori portuari și marinari, și-au pierdut viața în alte atacuri recente.

Kievul încearcă reluarea exporturilor

Potrivit Reuters, inițiativa Kievului pare să fie una pragmatică, care ar permite ambelor părți să reia transporturile maritime esențiale pentru securitatea alimentară globală. Propunerea vine în contextul începerii sezonului de recoltare din Ucraina și al blocării aproape complete a transporturilor maritime din porturile ucrainene.

Financial Times: JD Vance i-ar fi cerut lui Zelenski să reducă atacurile asupra Novorossiisk

Propunerea survine și după ce Financial Times a relatat că vicepreședintele SUA, JD Vance, i-ar fi cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să reducă unele atacuri asupra portului rusesc Novorossiisk, de la Marea Neagră.

În cadrul unei convorbiri telefonice din 31 iulie, Vance s-ar fi plâns că atacurile ucrainene asupra petrolierelor care transportă țiței din Kazahstan afectează companii americane și contribuie la destabilizarea prețurilor petrolului. Potrivit publicației, care citează oficiali ucraineni sub protecția anonimatului, el i-ar fi cerut lui Zelenski să oprească aceste atacuri.

Biroul președintelui ucrainean nu a comentat informațiile. În prezent, Kievul poartă negocieri sensibile cu administrația Trump, încercând să obțină interceptoare Patriot fabricate în SUA pentru apărarea orașelor ucrainene împotriva atacurilor tot mai intense cu rachete balistice și drone rusești.