Miopia este o afecțiune oculară care face ca persoana afectată să poată vedea clar obiectele apropiate, însă cele aflate la distanță îi sunt neclare. Problema apare de obicei între 6 și 14 ani și se agravează până la începutul vârstei adulte.

În ultimii ani, numărul copiilor diagnosticați cu miopie a crescut alarmant, iar studiile recente arată că acest fenomen este strâns legat de timpul petrecut în fața ecranelor, dar nu numai. Medicii estimează că până în 2050 aproape jumătate din populația lumii ar putea suferi de această afecțiune oculară. Miopia nu afectează doar claritatea vederii la distanță, ci poate duce și la complicații oftalmologice pe termen lung, cum ar fi miopia degenerativă sau probleme ale retinei. Vestea bună este că părinții pot lua măsuri pentru a reduce riscul de miopie sau pentru a încetini progresia acesteia, scrie parents.com într-un articol în care detaliază cauzele acestei afecțiuni, modul în care tehnologia și stilul de viață influențează vederea copiilor și soluțiile pe care le au părinții.

Pot dispozitivele digitale afecta semnificativ vederea celor mici? Se pare că da, conform unei cercetări recente, o meta-analiză ce cuprinde 45 de studii. Cercetarea, publicată în JAMA Network Open în 21 februarie 2025, arată că mai mult de oră petrecută zilnic în fața ecranelor crește riscul de miopie cu 21%. Cu cât copiii petrec mai mult timp uitându-se la TV, pe telefon sau jucându-se pe computer, cu atât riscul crește. Pentru sănătatea ochilor, concluzia cercetătorilor este că expunerea la ecrane trebuie să se limiteze la mai puțin de o oră pe zi.

Aceste descoperiri vin în contextul unei creșteri alarmante a cazurilor de miopie. Afecțiunea, care debutează de obicei în copilărie, era prezentă la 25% dintre oameni în anii 1970, dar rata a crescut la 42% și se estimează că aproape jumătate din populația globală va fi afectată până în 2050.

Ce este miopia la copii?

Din cauza efortului de a vedea corect, ochii se alungesc, iar la unii oameni peretele ocular se subțiază și devine mai fragil, ceea ce poate duce la miopie degenerativă, explică Rupert Bourne, profesor de oftalmologie și chirurg oftalmolog la Spitalul Universitar Cambridge. În astfel de cazuri, retina poate suferi rupturi. Acest proces afectează macula – zona ochiului situată în centrul retinei, responsabilă pentru vederea clară a obiectelor aflate în apropiere.

De ce crește numărul cazurilor de miopie la copii?

Experții consideră că două dintre motivele pentru care cresc cazurile de miopie la copii sunt timpul îndelungat petrecut în casă și utilizarea excesivă a ecranelor, care presupune un efort constant al ochilor de a se concentra pe vederea de aproape. Pandemia COVID-19 a amplificat această problemă. Un studiu efectuat în China a raportat o creștere cu 10,4% a cazurilor de miopie la elevii din clasele I-VI între 2019 și 2020. „Ca majoritatea familiilor, probabil ați observat cât de mult timp au petrecut copiii în fața ecranelor în timpul pandemiei”, spune Bourne. „Efectele acestui obicei pot continua ani de zile după ridicarea restricțiilor, deoarece copiii s-au obișnuit cu utilizarea intensivă a dispozitivelor digitale.”

Un alt factor important este influența rețelelor sociale. Platformele online folosesc algoritmi care mențin copiii angajați cât mai mult timp, memorându-le tiparele de utilizare și stimulându-le dependența de ecrane. Așa cum s-a subliniat în documentarul The Social Dilemma, aceste aplicații și jocuri sunt concepute pentru a capta și a reține atenția utilizatorilor. Această realitate face și mai dificilă limitarea timpului petrecut pe dispozitive, ceea ce poate duce la probleme de vedere.

Expunerea la ecrane nu este complet dăunătoare, dar trebuie gestionată cu atenție. Academia Americană de Pediatrie (AAP) recomandă, în mod tradițional, un maximum de două ore de utilizare a ecranelor pe zi pentru copii. Dacă această limită este depășită ocazional, nu este un motiv de îngrijorare majoră.

Totuși, reducerea timpului petrecut pe dispozitive este esențială. Melanie Hempe, BSN, asistentă medicală și fondatoare a organizației ScreenStrong, care combate dependența de ecrane, subliniază importanța găsirii unor alternative. „Secretul nu este doar să eliminăm ecranele, ci să le înlocuim cu activități reale, care implică interacțiune directă cu familia și prietenii”, explică Hempe. Ea recomandă părinților să înceapă o „dezintoxicare digitală” printr-o vacanță sau o staycation, adică o perioadă de relaxare petrecută acasă, dar fără tehnologie. „Este important să ieșim din rutină și să promovăm distracția și conexiunile reale”, adaugă ea.

Sfaturi practice pentru protejarea ochilor

Păstrați o distanță corectă față de ecrane – Copiii ar trebui să țină dispozitivele la o distanță de cel puțin 20-28 cm de ochi.
Respectați regula 20/20/20 – La fiecare 20 de minute, copilul ar trebui să privească la 6 metri distanță timp de 20 de secunde pentru a reduce oboseala oculară.
Fiți un exemplu pentru copii – Limitați-vă propriul timp petrecut în fața ecranului și folosiți controale parentale pentru a gestiona accesul copilului la dispozitive. Copiii tind să imite comportamentul adulților, așa că un stil de viață echilibrat din partea părinților poate face o mare diferență.

Joaca în aer liber, sănătate curată

Studiile arată că expunerea la lumina naturală poate încetini sau chiar preveni apariția miopiei la copii. Un raport din 2024 realizat de Academiile Naționale de Științe, Inginerie și Medicină confirmă acest lucru: „Timpul petrecut în aer liber este raportat în mod constant ca având un efect protector împotriva miopiei, mai ales în copilărie.”

Lumina naturală stimulează eliberarea dopaminei în retină, ceea ce ajută la reglarea creșterii ochiului. În plus, atunci când copiii se joacă afară, își folosesc ochii pentru a focaliza la distanțe variate, ceea ce le menține mușchii oculari activi și sănătoși. Dacă un copil nu își antrenează vederea pentru a focaliza la distanță, ochiul poate pierde această abilitate, crescând riscul de miopie.

Programați controale oftalmologice regulate

Pentru a detecta și trata problemele de vedere din timp, este esențial să programați controale oftalmologice regulate la oftalmolog. Miopia poate fi corectată cu ochelari de vedere, dar detectarea timpurie este esențială.

Academia Americană de Oftalmologie recomandă următorul program de examinări oftalmologice pentru copii:

Nou-născut – Control inițial
Între 6 și 12 luni – Primul examen oftalmologic complet
Între 12 și 36 de luni – Verificare periodică a vederii
Între 3 și 5 ani – Examinare detaliată pentru probleme de refracție
De la 5 ani în sus – Controale regulate, mai ales dacă există factori de risc pentru miopie

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii #miopie

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.