Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a atras atenția asupra faptului că numărul diagnosticului de cancer în Uniunea Europeană ar putea crește cu aproximativ 30% în mai puțin de 25 de ani și a subliniat necesitatea dezvoltării unei îngrijiri integrate.

Într-un studiu publicat, OCDE a menţionat că aproximativ 2,7 milioane de cazuri noi de cancer au fost diagnosticate în UE în anul 2024, o creştere de aproximativ 30% faţă de anul 2000, şi estimează că la orizontul anului 2040 această creştere va fi de 18% faţă de anul 2022.

În faţa acestei evoluţii, OCDE a indicat Suedia şi Danemarca drept modele de ţări care au dezvoltat strategii integrate, cu termene clare şi echipe multidisciplinare, cu scopul de a oferi îngrijiri medicale „prompte, coordonate şi echitabile”.

Autorii studiului au observat în rândul celor 27 de state membre ale UE diferenţe în ceea ce priveşte programele de screening, care au consecinţe asupra ratei de supravieţuire. De exemplu, pacienţii supuşi unei intervenţii chirurgicale de urgenţă pentru cancerul colorectal au o probabilitate de până la şapte ori mai mare de a muri în cele 30 de zile ulterioare în comparaţie cu pacienţii ale căror operaţii au fost planificate.

Statele care au probleme în prevenția cancerului

De asemenea, proporţia mastectomiilor parţiale, care sunt mai puţin invazive şi oferă beneficii în ce priveşte supravieţuirea comparativ cu mastectomiile totale (necesare totuşi când boala este mai avansată), variază de la 79% în Spania la 50% sau mai puţin în România şi Polonia.

Pentru a avansa către o îngrijire mai integrată, organizaţia subliniază importanţa investiţiilor în platforme digitale şi aprofundarea coordonării regionale pentru a reduce inegalităţile raportate la zone geografice şi grupuri de populaţie şi pentru a optimiza resursele de diagnostic şi de personal.

Reducerea decalajelor ce privesc bugetele sectorului de sănătate reprezintă una dintre cele patru mari priorităţi menite să crească eficacitatea luptei împotriva cancerului, mai ales că, odată cu îmbătrânirea populaţiei, prevalenţa cancerului va creşte, ceea ce implică şi creşterea nevoilor bugetare.

Cheltuieli ale statelor

Conform estimărilor din raport, după ce cheltuielile pentru sănătate legate de cancer au crescut în UE mai mult decât dublu între anii 1995 şi 2023 – de la 54 de miliarde de euro la 120 de miliarde de euro, reprezentând 6,9% din total – aceste cheltuieli pe cap de locuitor vor creşte în termeni reali cu 59% până în anul 2050.

De aici decurge şi o altă prioritate majoră, respectiv optimizarea utilizării resurselor, în special a personalului medical, prin adoptarea inovaţiei tehnologice, screening-ul stratificat în funcţie de riscul detectării cancerului, folosirea mai frecventă a asistenţei medicale ambulatorii în locul internării şi utilizarea medicamentelor biosimilare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ceea ce priveşte medicamentele, autorii raportului amintesc că patru din zece medicamente noi împotriva cancerului aprobate în ultimii 25 de ani de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) au avut o contribuţie terapeutică nulă sau neconcludentă.

OCDE recomandă şi o abordare centrată pe persoană, astfel încât pacientul să participe la procesul decizional şi dă în acest sens exemplul planurilor personalizate de îngrijire oncologică din Danemarca.

#cancer #studiu #UE

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.