Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că administrația sa cere Universității Harvard despăgubiri în valoare de 1 miliard de dolari.

„Solicităm acum despăgubiri în valoare de un miliard de dolari şi nu dorim să mai avem nimic de-a face, pe viitor, cu Universitatea Harvard”, a scris el într-o postare pe platforma Truth Social, fără a preciza ce prejudicii concrete ar fi provocat universitatea.

Administraţia Trump a contestat în decembrie o decizie a unui judecător care a stabilit că rezilierea a peste 2 miliarde de dolari în granturi acordate Universităţii Harvard a fost ilegală şi că guvernul nu mai poate sista finanţarea pentru cercetare a instituţiei din Ivy League.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Universitatea Harvard a devenit un punct central al campaniei ample a administraţiei de a folosi finanţarea federală ca pârghie pentru a forţa schimbări în universităţile americane, despre care Trump afirmă că sunt dominate de ideologii antisemite şi de „stânga radicală”.

Trump a declarat anul trecut că administraţia sa era aproape de a ajunge la un acord cu Harvard, care ar fi inclus o plată de 500 de milioane de dolari din partea universităţii, după luni de negocieri privind politicile instituţiei.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.