Punerea în funcțiune a Liniei Electrice Aeriene de 400 kV Vulcănești–Chișinău este din nou amânată, deși proiectul a fost prezentat drept unul strategic pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, transmite Bani.md.

În campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 octombrie, fostul premier Dorin Recean declara că linia va deveni operațională până la sfârșitul anului 2025, termen care nu a fost respectat. Ulterior, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, anunța finalizarea lucrărilor în luna februarie, însă termenul a fost din nou amânat, de această dată până la sfârșitul lunii martie.

Invitat la emisiunea Cabinetul din umbră de la Jurnal TV, Dorin Junghietu a explicat că estimările inițiale au fost făcute pe baza unor presupuneri tehnice care nu au anticipat dificultățile apărute ulterior. Potrivit ministrului, în lunile octombrie și noiembrie s-au înregistrat condiții meteo „complet neprevăzute”, care au îngreunat desfășurarea lucrărilor, în special în stațiile electrice.

Oficialul a precizat că lucrările de construcție pe linie au fost finalizate la sfârșitul lunii noiembrie, iar în ianuarie au fost realizate ajustările și testările tehnice. Proiectul include însă și două stații electrice – Vulcănești și Chișinău – unde s-au înregistrat întârzieri logistice, inclusiv la livrarea echipamentelor.

„Linia nu înseamnă doar linie, înseamnă și două stații electrice. Acolo au fost întârzieri de ordin logistic, care au contribuit la prelungirea termenului”, a declarat Dorin Junghietu, menționând că, în pofida condițiilor meteo nefavorabile, contractorii au lucrat inclusiv pe ger.

Potrivit ministrului, noul termen discutat cu antreprenorii este luna martie, „eventual spre sfârșitul lunii martie”.

Linia Electrică Aeriană de 400 kV Vulcănești–Chișinău, cunoscută și drept „Linia Independenței”, are o lungime de 157 de kilometri și este susținută de 507 piloni, fiind una dintre cele mai importante infrastructuri energetice destinate reducerii dependenței energetice a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Junghietu #Vulcănești-Chișinău

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.