Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) anunță că, în perioada 18–24 august 2025, în Republica Moldova au fost raportate 993 de cazuri de COVID-19, în creștere cu 52% față de săptămâna precedentă. Din totalul îmbolnăvirilor, 346 de cazuri (35%) au fost înregistrate în rândul copiilor cu vârste între 0 și 14 ani.

Potrivit rezultatelor secvențierii genomice efectuate de Laboratorul național de referință al ANSP, în țară circulă exclusiv varianta Omicron, cu mai multe sublinii. Specialiștii au confirmat circulația subvariantei XFG „Stratus”, depistată pentru prima dată în ianuarie 2025 în Asia de Sud-Est și clasificată de Organizația Mondială a Sănătății în iunie 2025 drept variantă sub monitorizare (VUM), din cauza răspândirii accelerate la nivel global.

Subvarianta XFG este un recombinant al subliniilor LF.7 și LP.8.1.2, având mutații unice la nivelul proteinei spike, care îi conferă transmisibilitate crescută. Totuși, experții internaționali precizează că aceasta nu provoacă forme clinice mai severe, dar impune o monitorizare epidemiologică constantă.

ANSP continuă supravegherea circulației virusului SARS-CoV-2 la nivel național și teritorial și recomandă populației să respecte măsurile de prevenție și să se adreseze medicului la apariția simptomelor respiratorii.

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a declarat azi că în această săptămână, Republica Moldova înregistrează o creștere mai lentă a cazurilor de COVID-19 comparativ cu săptămâna precedentă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSP #Covid #Stratus

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.