Scandal financiar la Primăria Iași din România. Ioana Turtă, secretara primarului Mihai Chirica, a încasat în 2024 venituri medii de 22.237 lei românești net/lună (aproximativ 4.447 euro), depășindu-l chiar pe edil, care primește 19.073 lei românești net. Suma include un spor de 50% pentru proiecte europene, deși municipiul nu a atras fonduri UE anul trecut, precum și indemnizații consistente pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație (CA) al societății Servicii Publice Iași (SPI).

Potrivit declarației de avere, analizată de ReporterIS, Ioana Turtă a încasat în 2024 suma de 130.003 lei doar de la SPI (10.833 lei românești/lună), deși atribuțiile sale în CA presupun, în medie, participarea la o ședință lunară ce durează aproximativ o oră – uneori chiar 15 minute. 1.800 euro pentru 15 minute înseamnă 120 de euro minutul și o transformă pe Ioana Turtă într-unul dintre cei mai bine plătiți bugetari din România.

În total, în patru ani de mandat, aceasta ar putea obține peste 85.000 euro net.

Pe lângă această indemnizație, Ioana Turtă primește 11.400 lei românești net/lună ca secretară a primarului, inclusiv sporul pentru proiecte europene.

În 2024, Consiliul de Administrație al SPI a aprobat plăți de aproape 200.000 euro pentru „componente variabile” și bonusuri de performanță aferente anului 2023, precum și prime pentru angajați de Paște și fonduri de protocol pentru 1 Mai.

Deși o lege de austeritate a eliminat aceste bonusuri la nivel național, membrii CA de la Servicii Publice au solicitat și obținut majorarea indemnizației fixe de la 5.896 lei românești la 8.901 lei românești net lunar, pentru a compensa pierderea beneficiilor suplimentare.

Guvernul României ia în calcul limitarea acestor sume printr-un pachet fiscal aflat în pregătire. Propunerea vizează plafonarea indemnizațiilor la două salarii medii pe ramură, ceea ce ar însemna aproximativ 6.000 lei românești net lunar pentru SPI.

Ioana Turtă nu a răspuns solicitărilor presei locale de a comenta situația, iar directorul SPI, Laurențiu Ivan, a refuzat de asemenea să ofere explicații, scrie ReporterIS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Primaria Iasi #secretara

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.