Sindicatele solicită moratoriu pentru creșterea vârstei de pensionare a femeilor. Confederația Națională a Sindicatelor (CNSM) a elaborat un proiect, pe care l-a transmis spre examinare Parlamentului.

Reprezentanții sindicatelor susține că actualmente în prag de pensionare sunt mai multe femei care și-au început activitatea în 1990 și au lucrat în condiții nocive. Totodată, aceștia nu sunt de acord cu egalarea

„Am venit cu propunerea ca începând cu anul 2024, să se stabilească un moratoriu în ceea ce privește majorarea vârstei de pensionare a femeilor din țara noastră. Astăzi în prag de pensionare sunt femeile care și-au început activitatea în câmpul muncii după anul 1990.

Vorbim despre femei care au muncit în condiții nocive, în perioada complicată de tranziție, în condiții grele de muncă, cu salarii mici, pentru a avea stagiul de cotizare de 34 de ani, și ar fi potrivit ca ele să se pensioneze la 61 de ani. Mai mult, noi considerăm că trebuia să fie păstrată vârsta anterioară de pensionare a femeilor”, declară Angela Otean, președinta Comisiei de Femei a CNSM.

Conform membrilor sindicatelor, nivelul de trai din Moldova nu poate fi comparat cu cel din țările vecine, unde speranța de viață depășește 80 de ani. Aceștia reiterează importanța sporirii eforturilor pentru a diminua ponderea economiei informale, pentru a crește contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, a majora salariile și a îmbunătăți situația social-economică a cetățenilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sindicaliștii mai susține că în statele UE, unde vârsta de pensionare a femeilor este de 63 de ani, speranța lor de viață după ce își încheie cariera este cuprinsă între 17 și 21 de ani, în timp ce în Republica Moldova este de aproximativ 15 ani.

Începând cu 1 iulie 2024, vârsta standard de pensionare pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru femei este de 61 de ani, iar stagiul complet de cotizare este de 34 de ani. În cazul bărbaților, vârsta minimă pentru pensionare este 63 de ani, iar stagiul complet de cotizare – 34 de ani.

Femeile care au născut și au educat cinci și mai mulți copii se vor pensiona la 58 de ani.

De pe 1 iulie 2024, o dată la jumătate de an vârsta de pensionare a femeilor va crește cu jumătate de an, astfel încât să aceasta să fie egală cu a bărbaților până în 2028.

#femei #Moldova #pensionare #Sindicate #vârsta

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.