Creştinii ortodocşi de stil vechi o sărbătoresc astăzi pe Sfânta Parascheva, considerată apărătoarea Moldovei.
Mai multe surse atestă că Sfânta Parascheva s-a născut în apropiere de Constantinopol, din părinți bogați și credincioși. La vârsta de zece ani, se duce la Constantinopol, unde este învățată de călugări să se bucure de viața duhovnicească. Va merge la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde se va nevoi cinci ani. Pleacă apoi către Țara Sfântă, iar după ce vede Ierusalimul, se așează la o mănăstire de călugărițe din pustiul Iordanului.
La 25 de ani, un înger îi spune în vis să se întoarcă la locurile părintești. Revine în Epivat, fără a spune cuiva cine este și de unde vine. După doi ani, trece la cele veșnice.
Ziua Sfintei Parascheva este marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, în această zi se fac praznice pentru morți și se împart ofrande, încep pregătirile de iarnă.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
„Domnișoarele nu trebuie să croșeteze sau să coase de Sf. Parascheva. Se spune că femeile care fac astfel de treburi nu se vor mărita degrabă”, susţin folcloriştii.
La rândul lor, preoţii afirmă că Sfânta Parascheva ocrotește familia, iar de ziua ei trebuie să fim mai smeriți, potoliți în acțiuni, să medităm și să ne rugăm pentru mântuirea noastră.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
Se mai spune că așa cum este vremea de Sf. Parascheva, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Totodată, o altă superstiție arată că așa cum va fi vremea în ziua Cuvioasei, așa va fi și în celelalte sărbători din acest an.
Astăzi sunt omagiaţi cei care poartă numele Paraschiva, Parascheva, Paraschiv sau nume derivate ale acestora, cum ar fi: Pachiţa, Paraschiţa, Parastiţa, Parasca, Chiva, Chivuța, Vuța, Chivu sau Petcu. În multe sate şi oraşe din ţară este sărbătorit hramul localităţii.
