Activitățile legate de criptomonede generează milioane de dolari pentru Rusia. În numeroase situații, aceste fonduri virtuale sunt utilizate pentru a sprijini campanii de propagandă antioccidentală, pentru a finanța troli care desfășoară acțiuni în favoarea agenților ruși sau pentru a compromite alegerile democratice în alte țări. Nici România nu a scăpat de fermele de mining pentru criptomonede, esențiale în sprijinul propagandei rusești, scrie libertatea.ro.

Un fost angajat al Ministerului de Interne al Federației Ruse a fost implicat în crearea unor mari ferme de minare a criptomonedelor în orașele Ploiești și Buzău. De peste 20 de ani, antreprenorii ruși implicați în producția de criptomonede desfășoară afaceri pe teritoriul României.

Dimitr Gibinski, promotorul afacerilor cu criptomonede

Născut acum 42 de ani în Dubna, regiunea Moscova, Gibinski este omul care a pus bazele afacerilor cu criptomonede din România, potrivit sursei citate.

Dimitr Gibinski, angajat al Laboratorului Flerov de Reacții Nucleare din cadrul Institutului de Cercetare Nucleară, o instituție strategică din Rusia, apare în România în 2012, moment în care începe să înființeze mai multe societăți comerciale. Cea mai semnificativă dintre acestea este Radalink SRL, care a fost declarată în faliment cu o zi înainte de invazia Rusiei în Ucraina, având ca domeniu de activitate „servicii în tehnologia informației”.

Firma a fost inițial fondată de Petre și Rodica Grosu, cetățeni moldoveni cu cetățenie română. După patru ani, aceștia transferă afacerea lui Dimitr Gibinski, în asociere cu offshore-ul Mykett Investments Ltd din Insulele Virgine Britanice (BVI), reprezentat tot de acesta, care devine administrator al afacerii.

În 2017, Gibinski este schimbat din funcția de administrator al Radalink SRL și de reprezentant al Mykett Investments Ltd. Astfel, administrator devine rusul Petr Goncharov (prezent cu afaceri și în Republica Moldova), iar reprezentant al firmei din BVI devine un alt rus, Nikita Morozov.

Deși are doar 36 de ani, Morozov a lucrat anterior în Ministerul Afacerilor Interne al Federației Ruse, la Căile Ferate Ruse și în calitate de consilier al președintelui Camerei de Comerț și Industrie din Moscova. În același an în care rușii au preluat compania, Radalink a deschis un punct de lucru în Ploiești, în zona fostei Instalații Demineralizare 1 CET Ploiești, situată în incinta Petrotel LukOil.

Ce înseamnă mining și blockchain

Miningul de criptomonede reprezintă procesul prin care sunt generate și înregistrate noi unități de criptomonede, cum ar fi Bitcoin, într-o rețea blockchain. Aceasta activitate implică utilizarea computerelor sau a echipamentelor specializate, cunoscute sub numele de minere, pentru a rezolva algoritmi matematici complecși, necesari în validarea tranzacțiilor și în adăugarea de blocuri noi în blockchain.

Procesul de mining solicită o putere de calcul semnificativă, deoarece se bazează pe rezolvarea unor probleme criptografice avansate. Procedura consumă multe resurse, necesitând cantități mari de energie electrică și hardware specializat pentru a deveni profitabil.

Când un miner reușește să finalizeze algoritmul și să valideze un bloc de tranzacții, primește o recompensă în formă de criptomonede. Astfel, se explică modul în care noi unități de criptomonede sunt generate și intră în circulație.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#afaceri #criptomonede #Romania

În Ungaria, apa este deviată către Dunăre, iar barjele sunt scufundate în mod intenționat, în încercarea de a crește nivelul extrem de scăzut al râului și de a preveni oprirea penultimei turbine de la Centrala Nucleară Paks.

De luni, de la prânz, s-au deversat în cursul principal al Dunării încă 20 de metri cubi de apă pe secundă din ramura Ráckeve-Soroksár, la Dömsöd, la aproximativ 50 de kilometri sud de Budapesta. Această măsură a determinat creșterea nivelului râului cu aproximativ doi centimetri, infomează Euronews, transmite Mediafax.

Mai în aval, la Paks, la aproximativ 100 de kilometri sud de capitala Ungariei, două barje sunt, de asemenea, pregătite pentru scufundarea controlată. Se pompează apă în corpul acestora, astfel încât să se așeze pe fundul fluviului, formând un prag temporar menit să ridice nivelul apei în apropierea centralei nucleare.

Autoritățile speră că această intervenție va împiedica o nouă oprire a penultimei turbine aflate în funcțiune a centralei, pe măsură ce nivelul Dunării continuă să scadă.

De asemenea, sunt în curs lucrările la construirea unui prag permanent peste râu, între centrala de la Paks și Dunaszentbenedek, un sat situat pe malul opus.

Guvernul maghiar a aprobat proiectul de urgență săptămâna trecută, în urma unei inspecții la fața locului și a unei recomandări unanime din partea experților în gestionarea apelor, energie și apărare.

Construcția va utiliza inițial 35.000 de metri cubi de rocă, cantitatea urmând să crească ulterior la 110.000 de metri cubi, iar proiectul avansează cu „viteză vertiginoasă”, potrivit oficialilor.

Zilele de marți și miercuri sunt considerate critice, prognozându-se o scădere a nivelului Dunării cu încă 14-15 centimetri.

Cu toate acestea, condițiile ar putea începe să se îmbunătățească începând de joi, când se așteaptă ca precipitațiile din bazinul hidrografic austriac al Dunării să determine o creștere a nivelului râului.

România a declarat, la începutul lunii august, stare de urgență din cauza debitului scăzut al Dunării. În încercarea de a determina o creștere a nivelului fluviului, autoritățile române au detonat stânca Pîrjoaia și au coborât 4 barje pe brațul Bala. Deși, temporar, nivelul Dunării a crescut ușor, în cele din urmă, ultimul reactor de la Cernavodă a fost oprit.