Cristian Diaconescu, consilierul prezidențial pentru apărare și siguranță națională și șef al Cancelariei președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, a comentat vineri, 14 martie curent, reacțiile internaționale după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, scrie Antena3.ro.

„Există în egală măsură disponibilitatea de a discuta cu România, de a discuta cu instituțiile din România în legătură cu ce s-a întâmplat și care sunt măsurile luate ca așa ceva să nu se mai întâmple.

Faptul că în acest moment am regândit din temelii răspunsul la un război hibrid – pentru că România a fost practic angajată într-un război hibrid, care din păcate nu s-a terminat – reprezintă o experiență pe care o împărtășim aliaților noștri.

Mă refer atât la cei care, la rândul lor, au procese electorale în acest an, cum ar fi Polonia, cât și la cei care privesc foarte atent la ceea ce înseamnă funcționarea unui stat de drept, libertățile fundamentale, aspectele care țin de democrație.

Vă asigur că suntem ascultați, că situația se înțelege și mai ales, că suntem sprijiniți (…) ca alegerile să desfășoare corect în perioada următoare”, a spus Diaconescu.

Cristian Diaconescu: Serviciile și ministerele și-au învățat lecția de anul trecut

El a fost întrebat ce garanții pot exista că nu va mai exista un alt moment de tipul celui din noiembrie 2024.

„Garanțiile pe care președintele Bolojan le-a transmis în legătură cu responsabilitățile Administrației Prezidențiale, care, știți, sunt destul de sofisticate în a asigura faptul că viitoarele alegeri se vor desfășura cum este normal într-un stat democratic(…)

Vreau să vă spun că (garanțiile prezidențiale, n.r.) sunt însoțite de elemente cât se poate de clare și concrete ca acest demers să se întâmple. Instituțiile statului român, în acest moment, cooperează.

Nu există niciun fel de tentație de a face un pas înapoi. Cooperează și pe orizontală: Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Ministerul Apărării, instituțiile de informații, serviciile de informații. Dacă îmi permiteți o evaluare personală, și-au învățat lecțiile. Cu toții ne-am învățat lecțiile”, a răspuns el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cristian Diaconescu: E important să păstrăm chiar și această reprezentare diplomatică minimă cu Rusia

Diaconescu a fost întrebat de ce nu adoptă România o conduită mai dură în relația cu Federația Rusă, în contextul în care autoritățile de la București i-au expulzat deja pe atașatul militar Victor Makovski și de adjunctul acestuia, ofițerul GRU Evgheni Ignatiev, pe care un apropiat al lui Călin Georgescu a încercat să-l contacteze.

„Au existat aceste demersuri excepționale (…) Sunt acțiuni diplomatice care se iau foarte rar și în situații deosebite. Sigur că nivelul dialogului diplomatic, nu numai în legătură cu România, în ceea ce privește Federația Rusă, este cât se poate de jos. Această este situația, dar n-a fost dorința noastră (…)

În acest moment este important să se păstreze acea reprezentare diplomatică, chiar contacte minime, dar trebuie să existe acest lucru. După cum știți, inclusiv în timp de război diplomații rămân la post, ori din această perspectivă, sperăm că dimensiunea relației internaționale și diplomatice a Federației Ruse nu va mai include gesturi, acțiuni, demersuri care nu se înscriu în ceea ce înseamnă dreptul diplomatic”, a opinat consilierul prezidențial.

#Cristian Diaconescu #razboi hibrid #Romania #Rusia

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.