Cristian Jardan a transmis un mesaj la finalul mandatului de ministru al Culturii, după ce numele său nu s-a regăsit în lista noului Cabinet de miniștri propus de premierul desemnat Vasile Tofan. Oficialul le-a mulțumit colegilor și tuturor celor cu care a colaborat în această perioadă.

„A fost o onoare și un privilegiu să servesc Republica Moldova și Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Mulțumesc tuturor celor cu care în această perioadă am făcut echipă. Am dat tot ce am putut”, a transmis Jardan.

În mesajul publicat pe rețelele de socializare, Jardan i-a urat succes viitorului ministru.

„Succes, Dan Suruceanu!”, a scris oficialul.

Cristian Jardan a fost numit în funcția de ministru al Culturii la 1 noiembrie 2025, odată cu învestirea Guvernului condus de fostul premier Alexandru Muntean.

În prezent, pentru această funcție, premierul desemnat Vasile Tofan l-a propus pe Dan Suruceanu, viceadministrator al Arenei Naționale.

Tofan a anunțat vineri, 17 iulie, lista noului Guvern, format din 16 miniștri. Dintre aceștia, 12 își păstrează funcțiile din fostul Executiv, iar patru sunt nume noi. Marți, 21 iulie, premierul desemnat urmează să meargă în Parlament pentru a cere votul de încredere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cristian Jardan #final de mandat #mesaj #ministrul Culturii

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.