Ministrul interimar al Culturii, Cristian Jardan, a prezentat un raport de activitate după cele opt luni petrecute la conducerea instituției. În mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, oficialul a enumerat proiectele realizate în domeniul cultural, de la finanțarea inițiativelor locale și sprijinirea artiștilor până la participarea Republicii Moldova la evenimente internaționale.

Jardan a menționat că una dintre măsurile realizate a fost elaborarea unei formule de calcul pentru finanțarea celor 16 instituții teatral-concertistice aflate în subordinea Ministerului Culturii. Potrivit acestuia, noul mecanism va permite acordarea subvențiilor în funcție de mai mulți indicatori de performanță, precum numărul de spectacole, premierele și gradul de ocupare a sălilor.

În raportul prezentat, ministrul interimar a indicat că prin Fondul Național al Culturii au fost susținute 126 de proiecte, alte 78 de proiecte au primit finanțare prin Programul Național „Acces la Cultură”, iar ministerul a contribuit financiar la organizarea a 83 de proiecte și evenimente culturale în localități din întreaga țară.

Potrivit lui Jardan, în anul 2026 numărul aplicărilor la programele de sprijin gestionate de Ministerul Culturii aproape s-a dublat. În total, au fost înregistrate 902 aplicări: 298 pentru Concursul de finanțare a proiectelor și programelor locale de dezvoltare culturală, 326 pentru Programul „Acces la Cultură” și 278 pentru proiecte culturale ale organizațiilor necomerciale.

Printre evenimentele importante menționate de ministru se numără Festivalul „Născut în Moldova”, unde Ministerul Culturii a avut rol de partener general, precum și extinderea festivalului de muzică clasică în aer liber „DescOperă”, care a inclus, pentru prima dată, patru seri de operă și muzică simfonică.

Jardan a evidențiat și participarea Republicii Moldova la Bienala de la Veneția, unde țara a avut pentru prima dată un pavilion propriu. Pavilionul prezintă instalația „În a mia și a doua noapte”, concepută de artistul vizual Pavel Brăila, și poate fi vizitat până la sfârșitul lunii noiembrie.

Tot pentru prima dată, patru artiști din Republica Moldova — Mihail Țăruș, Tudor Zbârnea, Victor Guțu și Tatiana Fiodorova-Lefter — au participat la târgul internațional de artă contemporană VOLTA Basel 2026. Ministerul Culturii a acoperit cheltuielile de transport și cazare pentru artiști.

La capitolul proiecte noi, ministrul a menționat lansarea Concursului Național de Book-Trailere, la care au participat peste 450 de elevi, susținerea participării editorilor moldoveni la Târgul de Carte de la Leipzig, reprezentarea Republicii Moldova la Eurovision și organizarea a peste 20 de acțiuni de diplomație culturală în nouă țări.

De asemenea, Ministerul Culturii a obținut preaderarea Republicii Moldova la rețeaua europeană TRADUKI, care oferă oportunități pentru traducerea, publicarea și promovarea literaturii naționale, precum și pentru mobilitatea autorilor, traducătorilor și editorilor.

În ceea ce privește cooperarea europeană, Jardan a menționat aderarea Republicii Moldova la Programul Uniunii Europene „Europa Creativă” 2021–2027. Potrivit acestuia, în 2026 au fost depuse 41 de aplicații pentru proiecte de cooperare, 10 artiști moldoveni au fost selectați pentru mobilități culturale în state europene, iar un proiect va permite găzduirea în Republica Moldova a cinci artiști internaționali.

În domeniul infrastructurii culturale, ministrul a anunțat semnarea contractului de antrepriză pentru finalizarea noului sediu al Teatrului „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Totodată, a fost extins mecanismul de angajare a tinerilor specialiști în instituțiile publice de cultură din municipiul Chișinău.

Printre alte rezultate prezentate se numără inițierea elaborării regulamentului național pentru selectarea orașului candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2033, denunțarea unor acorduri încheiate în cadrul CSI și a acordului cu Federația Rusă privind funcționarea Centrului Rus de Știință și Cultură, precum și introducerea unui mecanism de evaluare a riscurilor înainte de invitarea artiștilor străini în instituțiile publice de cultură.

Jardan a mai menționat consolidarea Oficiului Național de Dezvoltare a Culturii, integrarea Biroului Europa Creativă Moldova în această structură, aprobarea Programului de implementare pentru anii 2026–2030 al Strategiei naționale pentru cultură și patrimoniu 2025–2035 și organizarea unor programe de instruire pentru managerii instituțiilor culturale din teritoriu.

„La finalul acestui mandat, dincolo de proiecte, rămân oamenii pe care i-am cunoscut și pentru care am simțit că merită să luptăm mai mult: artiști care continuă să creeze chiar și atunci când le este greu, tineri care aleg să rămână acasă, profesori care cresc generații întregi și oameni din sate și orașe care țin cultura vie prin muncă și răbdare”, a scris Jardan marți, 21 iulie.

Amintim că Cristian Jardan nu se mai regăsește în noua garnitură guvernamentală prezentată de premierul desemnat Vasile Tofan. Pentru funcția de ministru al Culturii a fost propus Dan Suruceanu, actualul viceadministrator al complexului Arena Chișinău.

La alegerile pentru Duma de Stat a Rusiei, pe malul stâng al Nistrului au votat 51.092 de persoane. Potrivit datelor prezentate în cadrul unei ședințe de președintele așa-numitei Comisii electorale a regiunii transnistrene, Stanislav Kasap, 77,76% dintre voturi au revenit partidului „Rusia Unită”, transmite corespondentul IPN de la Tiraspol.

La precedentele alegeri pentru Duma de Stat, desfășurate în 2021, în regiune au votat 59.233 de persoane. Astfel, în cinci ani, numărul participanților la vot a scăzut cu 8.141 de persoane, adică cu aproximativ 13,7%.

În același timp, ponderea voturilor pentru „Rusia Unită” practic nu s-a schimbat: în 2021, partidul a obținut 76,42%, iar acum – 77,76%. În cifre absolute, rezultatul a scăzut de la 45.263 la 39.733 de voturi.

În acest an, Partidul Comunist al Federației Ruse a obținut 6,32% – 3.231 de voturi, LDPR – 4,4% sau 2.252 de voturi, „Oamenii Noi” – 3,25% sau 1.662 de voturi, iar „Partidul Pensionarilor” – 2,41% sau 1.233 de voturi. Celelalte partide au acumulat mai puțin de 1%.

Cei mai mulți alegători au votat la Tiraspol – 21.640 și la Bender (Tighina) – 10.503. La Rîbnița au fost înregistrați 4.845 de votanți, la Slobozia – 3.827, la Dubăsari – 3.243, la Grigoriopol – 2.884, la Camenca – 2.203, iar la Dnestrovsc – 1.864. În total, aceste date indică 51.009 persoane. Ulterior, Kasap a anunțat un rezultat preliminar de 51.092 de alegători.

Potrivit datelor preliminare, votarea de pe malul stâng a reprezentat aproximativ un sfert din toate voturile exprimate de cetățenii ruși din afara Rusiei. Viceministrul rus de Externe, Evgheni Ivanov, declara că, până la ora 19:00, ora Moscovei, peste 212 mii de persoane votaseră în străinătate, inclusiv în cadrul votului anticipat și al celui desfășurat pe parcursul a trei zile. Alegătorii din regiunea transnistreană reprezintă aproximativ 24% din această cifră.

Alegerile de pe malul stâng s-au desfășurat fără acordul autorităților constituționale ale Republicii Moldova de a deschide acolo secții de votare rusești.

Înainte de scrutin, Rusia anunțase intenția de a deschide 16 secții de votare în regiune. Chișinăul a autorizat o singură secție pe teritoriul țării – la Ambasada Rusiei din capitală. La 3 septembrie, în legătură cu aceste planuri, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova i-a înmânat o notă de protest ambasadorului desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov. Instituția a subliniat că desfășurarea unui proces electoral străin pe teritoriul Republicii Moldova este posibilă doar cu acordul prealabil al autorităților moldovenești și a cerut părții ruse să nu deschidă secții de votare pe malul stâng.