Cristina Frolov, despre Fundația Constantin Mimi și suportul pentru refugiații ucraineni: În câteva ore ne-am mobilizat

Fundația Constantin Mimi s-a implicat activ în acordarea suportului pentru refugiații care au ajuns în Moldova din Ucraina. Zeci și sute de ucraineni au primit suport din partea fundație și a vinăriei Castel Mimi. În cadrul unui interviu, președinta Fundației Constantin Mimi, Cristina Frolov, a povestit despre mobilizarea rapidă și masivă a comunității în contextul conflictului din Ucraina.

1. De când Fundația Constantin Mimi se ocupă de campanii umanitare? Ce v-a motivat? Cum a început povestea?

Fundația Constantin Mimi a fost lansată în anul 2016. Ne-am propus să susținem prin intermediul acestei fundații proiecte din domeniul culturii și educației, dezvoltării regionale, precum și a proiectelor ecologice. În primul rând, pentru localitatea de baștină, unde continuăm să activăm deja în a șasea generație. Printre inițiativele susținute cu succes de Fundație în ultimii ani se numără burse pentru studenți, festivaluri și activități de împădurire în localitatea Bulboaca.

În momentul în care am aflat despre tragedia care se produce în țara vecină, în câteva ore ne-am mobilizat și ne-am implicat în acțiuni umanitare. Împreună cu fratele meu Adrian Trofim, ne-am implicat personal în susținerea refugiaților, calea cărora spre Chișinău trece prin preajma satului nostru de baștină – Bulboaca, la fel și la nivelul partenerilor Fundației. Castel Mimi a deschis două puncte cu alimente și băuturi calde, iar la unul dintre ele am asigurat un punct de acces la Wi-Fi pentru 500 de persoane simultan. În paralel, Hotelul Jolly Alon a luat decizia să ofere servicii de cazare fără adaos comercial, cazarea refugiaților fiind o prioritate, iar Distileria Bulboaca a pus la dispoziția punctelor prin care trec sau se cazează refugiații cantitatea necesară de dezinfectant.

2. În ce constă campania de caritate? Ce ați reușit să faceți până acum?

În prima săptămână de activitate, fundația a acumulat donații de peste o sută de mii de lei, din care am procurat și donat cel mai necesar de ce era nevoie în primele zile: saltele, perne, seturi de lenjerie și plăpumi.

În ultima săptămână ne-am concentrat pe achiziții de alimente, pe care le-am transmis la un centru de cazare a refugiaților.

În același timp, cu ajutorul prietenilor fundației de peste hotare, am distribuit un ajutor umanitar din Marea Britanie, în special lucruri de primă necesitate pentru bebeluși și copii.

4. Colaborați și cu alți parteneri?

Am recepționat câteva donații din partea unor oameni de afaceri de peste hotare, în special prieteni. De exemplu, un vinificator renumit din Olanda a transferat o sumă chiar în prima săptămână.

4. Povestiți-ne despre posibilitatea de a face transferuri pe contul fundației… și unde vor ajunge acești bani.

La moment avem posibilitatea să recepționăm donații în monedă națională, euro și dolari SUA. Rechizitele contului de lei moldovenești sunt următoarele:

Fundația „Constantin MIMI”, Adresa: raionul Anenii Noi, s. Bulboaca, str. Dacia 1, Cod fiscal: 1016620006161, Codul băncii: MOBBMD22, IBAN: MD50MO2224ASV19139787100, OTP Banca

Pentru a asigura o transparență maximă, dar și să mărim capacitățile de a descoperi rapid necesitățile refugiaților, am instituit un consiliu care gestionează fundația pe perioada de criză.

Toate proiectele de finanțare vor fi aprobate de către consiliul Fundației, acesta fiind format din trei membri: prezentatoarea Lili Lozan, ziaristul Cristi Jardan și fondatoarea „MăiestrIA” Stela Moldovanu, cei care începând de astăzi, vor avea drept exclusiv pentru a decide solicitările de finanțare.

5. Ce presupune „Frați fără frontiere”?

Proiectul Frați fără frontiere a pornit din dorința de a oferi posibilitate fiecărui amator de vinuri să susțină comunitățile de voluntari din Republica Moldova și autoritățile de toate nivelurile, care se implică activ în ajutorarea refugiaților din Ucraina.

Ei vor putea face aceasta prin procurarea unei sticle de vin „Frați” Castel Mimi. Producătorul de vinuri va dubla fiecare 15 lei din vânzarea vinului, iar suma colectată va fi transferată către Fundația „Constantin Mimi” din contul căreia se vor efectua toate acțiunile de binefacere.

Vinul „Frați” nu a fost selectat întâmplător. Acesta este un vin roșu sec, produs 50/50 din soiurile de struguri Merlot și Malbec. Acest cupaj l-am creat împreună cu fratele, Adrian Trofim și este foarte reprezentativ pentru campania lansată de Fundația „Constantin Mimi” – „Frați fără frontiere. Pentru că omenia nu are cetățenie”.

6. Cum vă găsesc persoanele care doresc să acorde ajutor refugiaților?

Din experiența primelor săptămâni, cel mai des, noi suntem contactați de doritorii de a susține refugiații. Dar, a fost un transfer de la o persoană cu care nu ne cunoaștem. Ba mai mult, când am vrut să-i mulțumim printr-o postare pentru ajutor, a spus că vrea pur și simplu să ajute oamenii ajunși la nevoie.

7. Care este aspectul cel mai greu când vine vorba de a ajuta oamenii?

Nu există piedici dacă vrei să ajuți. În primele două zile am dus la punctul de trecere Palanca câteva mii de tartine și un întreg set de utilaj de bucătărie la care voluntarii noștri au gătit chiar și zeamă. Peste o săptămână, Castel Mimi a decis să transfere către fundație bugetul rezervat pentru cadouri de opt martie.

8. Poate aveți vreo povestioară care v-a impresionat în aceste zile.

Voluntarii noștri s-au intersectat cu sute de tragedii, dar și istorii care ne-au demonstrat câtă omenie există în jurul nostru. Într-un moment am creat un grup mixt de voluntari pentru a reîmpacheta un ajutor umanitar de câteva sute de kilograme. Femei și mame din Ucraina și Moldova când s-au întâlnit împreună au tot plâns, ucrainencele povestind ororile acestei tragedii. Spre sfârșit deja se împrieteniseră și râdeau, parcă uitând de tot ce se întâmplă înafara ușilor.

9. De ce este important ca actele de caritate să fie făcute publice?

Bunătatea trebuie să genereze bunătate! Și asta e posibil doar prin exemple proprii, de cele mai multe ori prin promovare. Din start am renunțat să cheltuim măcar un ban în promovare, dar postăm pe pagina fundației absolut toate acțiunile și, în cazul în care donatorul nu este împotrivă, chiar și îi mulțumim.

10. Pe lângă aceasta, Castel Mimi are în derulare și alt proiect referitor la studenții care-și doresc o carieră în domeniul viticulturii. Despre ce anume este vorba?

Fundația Constantin Mimi a încheiat un acord de colaborare îndelungată cu Universitatea Agrară de Stat din Moldova la solicitarea decanului Facultății de Viticultură și Horticultură, Gheorghe Nicolaescu. Împreună am ales 4 studenți în baza meritelor de studii, care ulterior au beneficiat de burse și cadouri. Această inițiativa este doar un început. Tindem să încurajăm tinerii să învețe cât mai bine și să devină specialiști în vinificație, de care toata industria vitivinicolă are mare nevoie. Vom îndemna toți producătorii de vin și divin să se alăture acestui proiect prin contribuție financiară și prin crearea locurilor de stagiare, muncă ulterioară pentru studenți. La momentul actual avem doua companii care au decis sa ne susțină – Distileria Bulboaca și Castel Mimi, dar repet, suntem doar la început de drum.

11. Ce vă propuneți să dezvoltați în viitor?

Înainte de pandemie începusem un proiect de informare a agenților economici și a persoanelor active din satele vecine cu vinăria. Oameni din Văratic, Speia, Bulboaca, Telița erau invitați la seminare și informare despre piața turistica, rigorile turiștilor din țările vecine, opțiunile de finanțare de către partenerii de dezvoltare și colaborarea cu vinăria Castel Mimi.

Încă un proiect la care continuăm să lucrăm, deocamdată fără mediatizare, este dezvoltarea satului de baștină, prin dezvoltarea turismului în localitate și în raion. Ne propunem să dezvoltăm acest sat, inclusiv prin crearea unor trasee turistice, chiar prin stimularea oamenilor din Bulboaca să-și deschidă pensiuni și alte atracții pentru turism.

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a declarat, în cadrul unui interviu pentru BBC, că nu consideră că în România se resimte „oboseala” de pe urma războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei și că această țară vecină cu România trebuie susținută în următoarele săptămâni și luni, care sunt „cruciale”. În plus, „trebuie să ajutăm Republica Moldova să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul”, a spus oficialul.

Moderator: Haideți să revenim la efectele războiului și haideți să vorbim despre Republica Moldova. În opinia dumneavoastră, Rusia continuă să se amestece, să tulbure apele în Moldova?

Bogdan Aurescu: „Da, din păcate, presiunea Rusiei asupra Republicii Moldova a crescut în ultimele săptămâni și luni, iar acest lucru este foarte vizibil din amenințările care îi vizează pe oficialii moldoveni, care vizează Guvernul din Republica Moldova și deciziile Guvernului din Republica Moldova, care este un Guvern pro-reformă, foarte pro-european”.

Moderator: V-ați strâns și mai mult legăturile cu acest Guvern pe partea de piață financiară, dar și în ce privește împărtășirea unor aspirații pe termen lung. Vă doriți să vedeți, într-o bună zi, Moldova în UE.

Bogdan Aurescu: „Absolut”.

Moderator: Dar vă doriți și să vedeți Moldova ca parte din România? Ați dori, în final, ca Moldova să se unească cu România?

Bogdan Aurescu: „Dorim să vedem unirea Republicii Moldova cu România în interiorul Uniunii Europene, prin obținerea, de către Republica Moldova, a statutului de membru UE, ca stat independent. Noi asta este ceea ce susținem”.

Moderator: Dar între timp, așa cum spuneți, rușii, și spuneți că există dovezi dar, că veni vorba, nu știu la ce dovezi faceți referire, continuă să se amestece și să tulbure apele. Puteți să detaliați?

Bogdan Aurescu: „Există declarații publice ale Ministrului de Externe al Rusiei, ale purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei. Le puteți verifica, sunt publice”.

Moderator: Ce am văzut eu a fost că Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a avertizat Moldova, spunând că Rusia a fost și rămâne, citez, “o parte care a dat dovadă de responsabilitate cu privire la Transnistria”. Știm că Rusia menține peste 1.000 de militari în Transnistria, care este un fel de enclavă autoproclamată pe teritoriul Moldovei.

Bogdan Aurescu: „Aflată sub control rusesc”.

Moderator: El spune, și mă refer la Peskov, “îi sfătuim pe omologii noștri moldoveni să aibă mare atenție” și mai spune că “Moldova se confruntă cu o isterie anti-rusească”. Cât de mult vă temeți că acest conflict se va extinde asupra Moldovei?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că există un pericol la adresa Republicii Moldova, din perspectiva unui posibil atac militar din partea Rusiei la adresa acestei țări, dar cred că deja există alte moduri în care, să spunem, în materia de instrumente hibride, pe care Rusia le utilizează. Iar aceste aspecte au fost deja dezvăluite de către autoritățile din Republica Moldova. Grupuri de persoane angajate și plătite de forțe pro-ruse, care încearcă să destabilizeze țara, organizând proteste plătite din bani rusești. Acestea sunt informații făcute publice de autoritățile din R. Moldova. Până acum, autoritățile și Guvernul Republicii Moldova au reușit să gestioneze cu calm și în mod responsabil aceste provocări. Dar eu cred, și discutam zilele acestea și cu omologul meu britanic și cu secretarul apărării Wallace, că este important să continuăm susținerea în vederea consolidării rezilienței Republicii Moldova, a consolidării capacității sale de apărare; chiar dacă Republica Moldova este un stat neutru, fără vreo intenție de a se alătura NATO, este, totuși, important să îi ajutăm să își consolideze securitatea”.

Moderator: În caz de instabilitate în Moldova, poate chiar și violențe, trupele române ar interveni?

Bogdan Aurescu: „Nu cred că se pune așa problema, cred că autoritățile din Republica Moldova sunt capabile să gestioneze securitatea țării. Ce trebuie să facem este să îi ajutăm să poată să dețină controlul și să continue să mențină controlul. Iar acest aspect a fost deja asumat ca atare la nivelul NATO, la nivelul UE și la nivelul parteneriatelor directe dintre unele state membre NATO și UE, cu Republica Moldova”.