Avem un mandat ferm să aducem Republica Moldova în Uniunea Europeană! Este mesajul ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, și a fost făcută în timpul ședinței Consiliului pentru afaceri externe, care a avut loc la Bruxelles. În timpul discuțiilor, înalții oficiali au abordat perspectiva europeană a țării noastre, situația de securitate regională generată de războiul din Ucraina, inclusiv gestionarea crizei umanitare și de refugiați.

La invitația Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, vicepremierul Nicu Popescu a participat la Consiliul pentru afaceri externe. În cadrul reuniunii, oficialii s-au referit la identificarea modalităților prin care Uniunea Europeană poate acorda un sprijin suplimentar și imediat țării noastre pentru gestionarea fluxului de refugiați prin redirecționarea acestora spre statele europene și acordarea de asistență financiară în vederea asigurării condițiilor demne celor care au rămas la noi în țară.

„Am punctat și necesitatea unei cooperări mai strânse pentru asigurarea rezilienței economice și energetice, având în vedere efortul autorităților de a atenua impactul economic ca urmare a războiului din vecinătatea noastră, care a afectat direct circuitul comercial al țării noastre”, a menționat șeful diplomației Republicii Moldova.

Ministrul Nicu Popescu a menționat că țara noastră își dorește o cooperare mai aprofundată cu UE pentru a asigura stabilitatea socio-economică, a redresa economia națională și a moderniza comunitățile locale după standardele europene. Oficialul a subliniat în cadrul consiliului necesitatea majorării asistenței financiare nerambursabile din partea partenerilor europeni.

„Depunerea cererii de aderare la UE este o expresie a atașamentului față de valorile europene. Țara noastră este un stat european, cu o istorie europeană, vorbim o limbă și purtăm o identitate europeană. Avem un mandat ferm să aducem țara noastră în UE. Sprijinul statelor membre pentru perspectiva noastră europeană va reprezenta un puternic mesaj de susținere pentru parcursul nostru ireversibil european, o integrare într-un spațiu de Libertate, Stabilitate și Pace” , a spus Nicu Popescu.

#asistenta financiara #Nicu Popescu #UE

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.