Parlamentului i se cere ca sectorul aviației civile să devină infrastructură strategică în Moldova. Solicitarea a fost înaintată de către Asociația Patronală a Industriei Turismului (APIT), pe fundalul creșterii prețurilor la carburanți și impactul fenomenului asupra costului transportului de pasageri, celui turistic, conectivității aeriene și competitivității Republicii Moldova.

Demersul a fost înaintat în contextul audierilor publice organizate de Comisia economie, buget și finanțe. Conform reprezentanților Asociației, problema nu ține doar de prețuri, ci de funcționarea economiei, de mobilitatea oamenilor, de accesibilitatea destinației Republica Moldova și de capacitatea țării de a rămâne competitivă în regiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Politicile privind piața carburanților nu pot fi analizate izolat, fără evaluarea efectelor asupra transportului, turismului, aviației civile și fluxurilor economice pe care acestea le susțin. În demersul transmis Parlamentului, APIT a propus:

– includerea explicită a impactului asupra transportului turistic și transportului de pasageri în analiza oficială;
– evaluarea efectelor asupra costului final al produsului turistic și asupra competitivității destinației Republica Moldova;
– examinarea unor măsuri temporare de susținere pentru sectoarele afectate de creșterea costurilor;
– inițierea unei analize interinstituționale privind măsuri de stimulare a incoming-ului și de consolidare a competitivității economice;
– recunoașterea aviației civile ca infrastructură strategică de interes național, esențială pentru conectivitate, atragerea turiștilor, investițiilor și dezvoltarea relațiilor economice externe”, notează reprezentanții Asociației.

În opinia membrilor organizației, reacția autorităților va reprezenta o intervenție strategică într-un domeniu care se referă direct competitivitatea Republicii Moldova în sectorul turistic, investiții, evenimente și parteneriate economice. Aceștia punctează că țara are de viziune integrată asupra mobilității, conectivității și accesibilității.

#APIT #aviație civilă #infrastructura strategică #parlament #solicitare

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.