Ceremoniile funerare dedicate marelui antrenor Mircea Lucescu se vor desfășura pe parcursul mai multor zile, potrivit programului oficial anunțat de Federația Română de Fotbal. Acestea vor include un priveghi deschis publicului, organizat la Arena Națională din București, dar și ceremonia de înmormântare, programată pentru vineri, 10 aprilie, la Cimitirul Bellu.

Potrivit informațiilor publicate, ceremoniile se vor întinde pe durata a trei zile și vor avea loc sub măsuri stricte de securitate și protocol. În acest context, oficialii au precizat că suporterii și publicul larg vor avea posibilitatea să îi aducă un ultim omagiu antrenorului la cel mai mare stadion din România, transmite Agerpres.

Astfel, accesul publicului este permis în intervalul orar 17:00–21:00, iar tot astăzi, 8 aprilie, de la ora 18:00, va avea loc prima slujbă de priveghi în incinta stadionului din capitala română. Pentru a asigura desfășurarea în bune condiții, accesul publicului larg va fi permis printr-un circuit controlat, special amenajat pentru a asigura fluiditatea fluxului de vizitatori.

Programul de vizită va continua și joi, 9 aprilie, între orele 10:00 și 20:00, oferind celor care l-au admirat posibilitatea de a-și lua rămas-bun.

Ultima zi a ceremoniilor, vineri, 10 aprilie, va fi marcată de discreție și solemnitate, evenimentele fiind organizate în două locații. Cortegiul funerar se va deplasa către Biserica Sfântul Elefterie, unde slujba de înmormântare va începe la aproximativ ora 10, iar participarea va fi strict limitată la familie și invitați apropiați.

Ulterior, ceremonia de înhumare este programată să înceapă la ora 12:20, la Cimitirul Bellu. Momentul va fi precedat de onoruri militare, recunoscând astfel meritele deosebite ale regretatului antrenor. Totodată, familia a decis ca accesul publicului larg să fie restricționat în incinta cimitirului, zona fiind delimitată exclusiv pentru cercul restrâns de către cei dragi lui Mircea Lucescu.

Marele antrenor s-a stins din viață marți, 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde acesta era internat în stare gravă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tragedie în sportul românesc: Mircea Lucescu, fostul selecționer al echipei naționale, a murit la 80 de ani

#antrenos #ceremonie #înmormântare #Mircea Lucescu

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china