Criza globală din transportul maritim pare să continue. Este încă un factor care va alimenta inflația, deși până în urmă cu câteva luni, costurile cu transportul maritim erau în mare parte ignorate de economiști, care erau îngrijorați mai degrabă de costul materiilor prime și de cel al forței de muncă.

Creșterea costurilor cu transportul maritim riscă să accelereze inflația globală, care deja se dovedește mai persistentă decât se anticipa, în condițiile în care 90 la sută din mărfuri sunt transportate pe mare, transmite Reuters.

Transportul maritim al unui container s-a scumpit de 8 ori în pandemie

Tarifele pentru transportul unui container de 12 metri continuă să se mențină ridicate, deși au mai scăzut cu aproximativ 15 la sută comparativ cu maximul atins în septembrie, de 11.000 de dolari. Însă, înainte de pandemie, transportul pentru același container costa doar 1.300 de dolari. Iar analiștii nu se așteaptă ca prețurile să se normalizeze prea curând.

Asta înseamnă că scumpirea transportului nu este un fenomen tranzitoriu, spune analistul-șef al platformei de analiză din domeniul transporturilor Xeneta. Ponderea transportului maritim în preț, oricât de mică ar fi, este mai mare decât oricând și ar putea duce la o creștere permanentă a prețurilor în viitor, mai spune acesta.

Deși ceea ce era mai rău a trecut, analiștii nu se așteaptă ca prețurile să revină la nivelul de dinaintea pandemiei în următorii doi ani.

Supraaglomerarea porturilor continuă

Scăderea prețurilor pe care am observat-o la sfârșitul lunii septembrie nu are o bază reală, spune un economist de la RBC Capital Markets, care susține că datele arată că lucrurile nu se îmbunătățesc semnificativ.

Astfel, la începutul lunii noiembrie, 11 la sută dintre containerele folosite pentru transportul mărfurilor erau blocate din cauza supraaglomerării porturilor, în scădere față de vârful din august, dar cu multe peste nivelul de 7 la sută înregistrat înaintea pandemiei. În plus, în Los Angeles/Long Beach, unul dintre cele mai mari porturi de containere din lume, navele așteptau de două ori mai mult pentru a fi descărcate decât în 2019.

Mărfurile ieftine se vor scumpi mai mult

Un raport al Națiunilor Unite de luna trecută arăta că tarifele mari de transport amenință redresarea globală și vor duce la creșterea prețurilor de consum cu 1,5 la sută până în 2023. Impactul este însă mai larg. Astfel, creșterea tarifelor de transport cu zece la sută va reduce producția industrială din Statele Unite și Europa cu mai mult de un procent.

Raportul mai arată că prețurile mărfurilor ieftine vor crește procentual mai mult decât al celor scumpe, iar națiunile sărace, ce produc articole cu valoare adăugată redusă, se vor confrunta cu o scădere a competitivității.

Spre exemplu, prețul unui frigider din gama de prețuri mici va crește cu 24 la sută, comparativ cu 6,5 la sută pentru o marcă mai scumpă, spune șeful departamentului de cercetare macroeconomică de la Oxford Economics. În aceste condiții, companiile ar putea să nu mai livreze frigidere foarte ieftine, deoarece nu mai mai este profitabil.

Noile variante de coronavirus complică rezolvarea situației

Reuters mai arată că era de așteptat ca presiunea pe tansporturile maritime să se diminueze, deoarece redeschiderea economiilor le-a permis oamenilor să călătorească și să iasă în oraș și nu mai cheltiesc atât de mult pe electrocasnice și îmbrăcăminte. Însă așteptările au fost date peste cap de noile variante de coronavirus, astfel că economiile făcute în timpul pandemiei s-ar putea îndrepta acum spre alte bunuri de consum din import.

Problema s-ar putea rezolva cu adevărat doar când vor fi date în folosință mai multe port-containere. Comenzile pentru nave noi au crescut semnificativ în acest an, însă este nevoie de trei ani pentru a construi și livra un astfel de vapor. Din acest motiv, economiștii ING estimează că abia în 2024 vom vedea o diminuare a presiunii pe navele de transport și implicit o scădere a prețurilor.

#containere #criza #inflatie

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.