Conform legii, interimatul funcției de procuror general, în cazul actual, nu poate dura mai mult de 12 luni. După care, acest interimat va înceta. Aceste precizări au fost făcute de către ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul emisiunii „În ProFunzime”, anunță Realitatea.md.

Astfel, actualul procuror general interimar, Dumitru Robu, își va încheia interimatul până în octombrie 2022, fiind numit în această funcție la începutul lunii octombrie anul curent.

În acest context, ministrul Litvinenco a precizat că Alexandr Stoianoglo poate reveni în funcția sa de șef al Procuraturii Generale. Dar dacă va îndeplini unele condiții.

„Stoianoglo va reveni în funcția de procuror general dacă nu se va demonstra vinovaăția lui și dacă va trece cu bine de evaluarea extraordinară a activității procurorului.

Un nou concurs pentru ocuparea funcției de procuror general poate avea loc, dacă această funcție va fi vacantă sau persoana își va da demisia sau va fi demis din funcție”, a menționat Sergiu Litvinenco.

Realitatea.md amintește că Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcție, după ce i s-au deschis dosare penale pe 5 capete de acuzare, fiind învinuit de corupere pasivă, fals în declarații, abuz în serviciu și depășirea atribuțiilor de serviciu.

#Alexandr Stoianoglo #CSP #Sergiu Litvinenco

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.