Autoritățile din Chișinău avertizează asupra unei lipse acute de psihologi în sistemul de protecție a copilului, situație care afectează grav intervențiile în cazuri complicate, inclusiv de abuz asupra minorilor. Avertismentul a fost lansat de șefa-adjunctă a Direcției generale pentru protecția drepturilor copilului, Anna Bezobrazova, în cadrul unei ședințe a Consiliului municipal Chișinău, transmite IPN.

Potrivit funcționarei, deficitul de specialiști este resimțit în special în cadrul Serviciului teritorial de asistență psihopedagogică, care nu reușește să facă față numărului de evaluări necesare în cazurile de abuz. Lipsa acestor evaluări împiedică autoritățile tutelare să adopte decizii legale, ceea ce duce la întârzieri în protecția copiilor aflați în situații critice.

Anna Bezobrazova a subliniat, de asemenea, necesitatea extinderii serviciilor comunitare până în anul 2027 pentru a facilita transferul copiilor din internate în servicii de tip familial. Totodată, ea a recomandat majorarea salariilor pentru asistenții parentali profesioniști, pentru a face aceste servicii mai atractive.

Adjuncta Direcției pentru protecția copilului a mai menționat că anual, în centrele municipale ajung sute de copii abandonați, copii ai străzii, minori fugari sau victime ale violenței.

Conform datelor prezentate în raport, în registrele de evidență ale autorităților capitalei figurează 526 de copii separați de părinți. Dintre aceștia, 390 sunt plasați în servicii de tip familial, iar alți 136 – în servicii rezidențiale.

Municipiul Chișinău gestionează în prezent 36 de servicii sociale, unele dintre ele fiind unice la nivel național. Printre acestea se numără servicii destinate copiilor victime ale violenței, centre pentru copiii străzii, centrul „Respiro” pentru copii cu dizabilități și echipe mobile de intervenție. În ultimii ani, cu sprijinul UNICEF, au fost deschise 10 centre comunitare pentru copiii aflați în situații de risc, care oferă anual asistență pentru sute de familii vulnerabile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chisinau #criza #psihologi

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.