Uniunea Europeană a convenit vineri să înghețe pe termen nelimitat activele Băncii Centrale a Rusiei deținute în Europa, o decizie care elimină un obstacol major în utilizarea acestor fonduri pentru sprijinirea Ucrainei în războiul declanșat de Moscova, relatează Reuters.

Statele membre ale UE consideră invazia Rusiei în Ucraina o amenințare directă la adresa securității europene și intenționează să utilizeze o parte din activele suverane rusești blocate după februarie 2022 pentru a menține finanțarea Kievului. Un prim pas în acest sens este imobilizarea activelor rusești în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro „pentru o perioadă cât de lungă va fi necesar”, fără a mai fi nevoie de reînnoirea deciziei la fiecare șase luni.

Măsura are rolul de a elimina riscul ca unele state membre, precum Ungaria sau Slovacia, care au relații mai apropiate cu Moscova, să blocheze pe viitor prelungirea sancțiunilor, ceea ce ar fi putut obliga UE să returneze fondurile Rusiei.

Totodată, decizia urmărește să convingă Belgia să sprijine planul Uniunii Europene de a utiliza activele rusești înghețate pentru acordarea unui împrumut de până la 165 de miliarde de euro Ucrainei, destinat acoperirii necesităților militare și civile în anii 2026–2027. Împrumutul ar urma să fie rambursat doar în momentul în care Rusia va plăti despăgubiri de război, ceea ce îl transformă, în fapt, într-o subvenție anticipată din viitoarele reparații.

Prim-ministrul Ucrainei, Iulia Svîrîdenko, a salutat decizia într-o postare pe rețeaua X, numind-o „un pas important către justiție și responsabilitate”.

„Această decizie consolidează fundamentul mecanismului de împrumut pentru reparații și ne apropie de un viitor în care Rusia va plăti pentru crimele și distrugerile cauzate”, a scris aceasta.

Liderii Uniunii Europene urmează să se reunească pe 18 decembrie, în cadrul Consiliului European, pentru a definitiva detaliile împrumutului și pentru a clarifica garanțiile cerute de Belgia. Bruxelles-ul solicită asigurări că nu va fi singurul stat care va suporta eventuale costuri în cazul în care Moscova ar câștiga procese legale împotriva UE.

Germania a anunțat că nu vede o alternativă la mecanismul de împrumut pentru reparații și este dispusă să ofere garanții în valoare de 50 de miliarde de euro. Ministrul danez al finanțelor, Stephanie Lose, a declarat că „unele îngrijorări” mai trebuie depășite, dar și-a exprimat speranța că o decizie va putea fi pregătită pentru summitul de săptămâna viitoare. La rândul său, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a precizat că se lucrează la „garanții solide” pentru Belgia.

În schimb, premierul Ungariei, Viktor Orban, a criticat decizia UE, afirmând pe Facebook că înghețarea pe termen nelimitat a activelor rusești, prin vot cu majoritate calificată, va provoca „daune ireparabile” Uniunii Europene. El a susținut că Ungaria va face tot posibilul pentru a „restabili o situație legală”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Banca Centrală a Rusiei a reacționat dur, calificând planurile UE drept ilegale și anunțând că își rezervă dreptul de a utiliza „toate mijloacele disponibile” pentru a-și proteja interesele. Instituția a precizat că va da în judecată depozitarul Euroclear, cu sediul la Bruxelles, care deține aproximativ 185 de miliarde de euro din activele rusești înghețate în Europa, urmând să se adreseze însă unui tribunal din Moscova.

În paralel, Financial Times a relatat că, potrivit unor propuneri discutate în negocieri mediate de SUA, Ucraina ar putea adera la Uniunea Europeană până la 1 ianuarie 2027. Mai mulți diplomați europeni au declarat însă că acest termen este „extrem de dificil” sau chiar „absolut imposibil” de realizat.

#active rusești #UE #Rusia

Seria morților suspecte din rândul elitei ruse continuă. De această dată, este vorba despre Aleksei Skliar, fost adjunct al ministrului Muncii din Federația Rusă, găsit fără viață la intrarea în propria locuință din Moscova. Potrivit primelor informații apărute în presa rusă, ar fi vorba despre o sinucidere, transmite adevărul.ro.

Trupul neînsuflețit al fostului oficial a fost descoperit de echipele de intervenție pe pragul unei case private din localitatea Filimonovski. Ușa era deschisă, iar circumstanțele morții sunt, în acest moment, investigate de anchetatori.

Înainte de moarte, Alesei Skliar, în vârstă de 50 de ani, le-ar fi trimis prietenilor mesaje neașteptate, anunțându-i că intenționează să își pună capăt zilelor. Canalul rusesc de Telegram Baza susține că ar fi intrat în posesia unui presupus bilet de adio.

„Citiți această scrisoare când eu nu mai sunt. Vinovată de tot este soția mea”, ar fi scris Skliar, potrivit sursei citate.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit deocamdată detalii oficiale suplimentare.

Tăcere în familie și conflicte vechi

Soția fostului demnitar a refuzat să comenteze moartea acestuia. Cuplul avea doi fii, iar unul dintre ei a declarat jurnaliștilor că nu mai păstrase legătura cu tatăl său de mult timp și că a aflat despre deces din presă.

Surse apropiate familiei susțin că relația dintre Aleksei Skliar și soția sa era tensionată de ani de zile, pe fondul unor conflicte repetate generate de gelozie.

O carieră încheiată brusc

Aleksei Skliar a ocupat funcția de vice-ministru al Muncii și Protecției Sociale între 2018 și 2022, având în responsabilitate dezvoltarea sistemelor informatice și digitalizarea serviciilor publice. În 2022, a fost eliberat din funcție printr-o decizie semnată de premierul rus Mihail Mișustin.

Plecarea sa din guvern a fost una discretă, fără explicații publice ample, așa cum se întâmplă adesea în cazul oficialilor de rang înalt de la Moscova.

Un tipar care se repetă

Moartea lui Skliar se adaugă unei liste tot mai lungi de decese controversate în rândul elitelor ruse. Recent, un diplomat rus de rang înalt s-a sinucis în Cipru. Ulterior s-a aflat că acesta era ofițer GRU și, potrivit unor informații neconfirmate oficial, ar fi intenționat să fugă. Poliția locală nu a avut acces imediat în ambasadă, iar trupul a fost predat abia după câteva zile.

Cu doar o zi înainte de acel incident, a dispărut fără urmă oligarhul Vladislav Baumgertner, fost director general al companiei Uralkali, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte pe bază de potasiu din lume. În 2011, Baumgertner figura în top 100 al rezervelor de cadre ale fostului președinte rus Dmitri Medvedev.

Coincidență sau nu, numărul oficialilor, diplomaților și oamenilor de afaceri ruși care „aleg” să își pună capăt vieții sau dispar în condiții neclare continuă să crească, ridicând tot mai multe semne de întrebare.