După „criza de sare” din luna martie curent, Consiliul Concurenței a realizat o anchetă și a stabilit cei doi factori principali, care au dus ulterior la majorarea prețului la un kilogram de sare în luna martie cu 42,5%.

Potrivit Consiliului Concurenței, cei doi factori care au dus la creșterea prețului sunt scăderea pe termen scurt a stocurilor de sare, având în vedere imposibilitatea de a realiza importuri din Ucraina și necesitatea identificării și contractării produsului din alte surse, precum și comportamentul irațional de cumpărare al consumatorilor, caracterizat prin achiziția unor volume excesive de sare, din teama că acest produs va lipsi pe viitor în Republica Moldova.

Consiliul Concurenței afirmă că cea mai populară marcă de sare alimentară (iodată și gemă) până la conflictul militar din regiune era Артемсоль, produsă în Ucraina, regiunea Donețk.

În prezent, importatorii moldoveni, care sunt peste 80 de companii au găsit alte țări de unde cumpără sarea, fiind vorba de România și Turcia, însă prețul s-a majorat.

„Cu referire la sursa de proveniență, se constată că practic întreaga cantitate de sare care anterior se importa din Ucraina a fost substituită cu sarea din România (78,36%) și din Turcia (8%), fiind realizate importuri și din alte 14 state. Menționăm că, pentru luna martie curent Biroul Național de Statistică a raportat o creștere de 42,5% a prețului la sare alimentară față de luna februarie. Apreciem această majorare ca fiind cauzată de creșterea semnificativă a prețurilor de import ca urmare a modificării surselor principale de aprovizionare. Or, sarea importată din România a fost întotdeauna semnificativ mai scumpă decât sarea din Ucraina, inclusiv cu luarea în considerare a faptului că sunt înregistrate diferențe la calitate, ambalaj, pe când anterior marea parte din sarea ucraineană importată anterior era fasonată în Republica Moldova”, se arată în nota informativă a Consiliului Concurenței.

Totodată, instituția abilitată să verifice dacă nu au fost cumva „semne a unor înțelegeri de cartel”, care ulterior au dus la majorarea prețului la sare, susține că astfel de practici nu s-au atestat.

„La moment, nu au fost identificate semne ce ar indica existența unor practici anticoncurențiale implementate de întreprinderile importatoare și comercianți, care ar fi dus la lipsa de sare alimentară la raft în prima jumătate a lunii martie 2022. Totodată, în cazul în care cineva deține informații privind existența unor astfel de practici, Consiliul Concurenței solicită prezentarea lor pentru luarea măsurilor necesare de intervenție conform atribuțiilor sale”, mai precizează Consiliul Concurenței.

Amintim că, după începerea războiului din Ucraina, sarea iodată, dar și cea geamă, o perioadă a fost greu de găsit pe rafturile magazinelor. Ulterior, stocurile au fost suplinite, însă prețul a crescut semnificativ.

#consiliul concurentei #Romania #sare #turcia

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.