În Rusia, noul an școlar a început în umbra unei crize demografice fără precedent. Numărul elevilor de clasa I a scăzut cu 25% în doar doi ani, confirmând cel mai grav declin al natalității din ultimii 20 de ani. Experții avertizează că, dacă tendința continuă, impactul va fi resimțit atât asupra sistemului educațional, cât și pe piața muncii, transmite DISINFO.

În septembrie 2025, aproximativ 1,5 milioane de copii au pășit pentru prima dată în școlile rusești. În total, noul an școlar va începe pentru 18 milioane de elevi, potrivit datelor publicate de guvernul rus la finalul anului educațional 2024-2025.

Prin comparație, în 2024 au fost înregistrați 1,8 milioane de elevi de clasa I, iar în 2023 – circa 2 milioane. În doar doi ani, scăderea este de un sfert.

Această prăbușire este direct legată de criza demografică severă cu care se confruntă Federația Rusă. Datele Rosstat arată că, până în mai 2025, rata totală a fertilității a coborât la 1,376 copii per femeie – cel mai scăzut nivel din 2006.

După destrămarea URSS, indicatorul era de 1,73, scăzând până la 1,16 în 1999. Ulterior a urmat o perioadă de redresare, iar vârful a fost atins în 2015 (1,76). Însă declinul s-a reluat după anexarea Crimeei, iar până în 2021 rata scăzuse deja la 1,47. În ultimul deceniu, reducerea a fost de 22%.

Pentru menținerea naturală a populației este necesară o rată de cel puțin 2,1 copii per femeie. Mai mult, un studiu realizat de Universitatea Shizuoka din Japonia arată că, luând în calcul factorii sociali și biologici reali, pragul ar trebui să fie chiar 2,7.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza demografica #Rusia

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.