Criza din sectorul energetic în Republica Moldova ar fi creată în mod intenționat, printr-un scenariu pus la punct de către 2 companii rusești și anume: SA „Gazprom” și „Inter RAO”, care controlează Centrala de la Cuciurgani. O asemenea opinie a fost expusă de către expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, informează Realitatea.md.

Potrivit lui, cei de la Gazprom ar face presiuni asupra noii guvernări de la Chișinău.

„Din ceea ce vedem noi, de fapt, este un scenariu coordonat dintre Gazprom și Inter RAO, cei care controlează Centrala Termoelectrică Moldovenească. De la 1 octombrie, Centrala a trecut pe cărbune. Asta înseamnă că ei, în luna septembrie trebuiau să comande acest cărbune, să-l aducă, să-l depoziteze și să fie pregătiți să treacă de la gaz – la cărbune. În același timp, de la 1 octombrie, Gazprom ne-a trecut la prețurile speculative, prețurile spot, pe când noi, timp de 14 ani am avut un contract cu prețuri de termen lung, legate cu prețul la petrol, deci era o formulă de calcul. Gazprom acum s-a folosit de situație. […]

Gazprom vrea acum să ne îngenuncheze și să scoată din buzunarul nostru aproximativ 600-700 de milioane de dolari în plus, doar din motivul că la guvernare nu a ajuns un partid pro-rus și noi în continuare depindem de ei”, a declarat Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la postul JurnalTV.

Menționăm, că miercuri seara ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat despre faptul că a fost instituită Starea de Alertă în sectorul de gaze naturale. În acest sens, a început folosirea păcurii din rezervele de stat, pentru a reduce volumul de gaz de la Termoelectrica.

#Centrala de la Cuciurgan #criza energetică #Gazprom #R Moldova

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.