Prima lună din 2025, transnistrenii au înghețat în propriile case. Din cauza lipsei gazului și stocului limitat de cărbune, administrația separatistă a recurs la deconectări de lumină. Penuriile durau până la 8 ore pe zi, iar liderii de la Tiraspol i-au tot hrănit cu promisiunea că „gazul umanitar rusesc” va ajunge curând.

Acuzațiile la adresa Chișinăului și Kievului au curs gârlă și de la Tiraspol, dar și de la Moscova. Într-un final, Uniunea Europeană a intervenit și a acordat Republicii Moldova un grant de 30 de milioane de euro. Din această sumă, 20 de milioane de euro a fost direcționate pentru achiziția gazului care să fie livrat regiunii transnistrene.

Sprijinul a fost utilizat în primele 10 zile din februarie. Deși Bruxelles-ul voia să îl extindă și să acorde încă 60 de milioane de euro, separatiștii au refuzat condiția de a majora treptat tarifele. Mai exact, autoritățile europene cereau Tiraspolului să alinieze costurile la energie din regiune la cele de piață. Premierul Dorin Recean a declarat de mai multe ori că Guvernul de la Chișinău consideră această soluție sustenabilă pentru Transnistria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sub influența Kremlinului, Vadim Krasnoselski a acceptat un credit rusesc în valoare de 50 de milioane de dolari. Din acești bani, transnistrenii cumpără gaz livrat de o firmă din Ungaria, plătind prin intermediul unei companii înregistrate în Dubai.

Deși nu au vrut să majoreze tarifele pentru a primi ajutorul european, liderii separatiști practic le dublează începând cu 1 martie 2025, invocând faptul că gazul tranzitează mai multe țări. Așa-numitul ministru Serghei Obolonic a precizat că prețurile pentru lumină, gaz, apă și căldură vor fi echivalente celor din Rusia, dar mai mici decât cele de pe malul drept.

Întrebarea care rămâne actuală este de ce autoritățile de la Tiraspol au lăsat oamenii să înghețe timp de o lună și nu au negociat schema de livrarea a gazului prin intermediul companiei ungare din decembrie, când era deja clar că Gazprom va închide robinetul?

#achizitii #criza energetică #gaz #soluție #Transnistria

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, afirmă că Republica Moldova are nevoie de o armată formată din 8.500 de militari și 2.000 de angajați civili pentru a răspunde obiectivelor stabilite în strategiile de apărare ale țării. Potrivit ministrului, cifra a fost stabilită în urma unor analize și simulări privind necesitățile de apărare ale Republicii Moldova. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Podcast Militar”, difuzată de TVR Moldova.

Nosatîi a precizat că efectivul de 12.000 de militari, menționat în contextul evoluției Armatei Naționale, este documentat prin hotărâri ale Parlamentului și acte legislative.

„Sunt date documentate prin hotărâri de Parlament, prin legi pe care nu le-am inventat eu sau dumneavoastră. Sunt cifre care sunt în istoria țării noastre”, a declarat ministrul.

În același timp, Anatolie Nosatîi a subliniat că autoritățile nu își propun să atingă imediat efectivul de 8.500 de militari. Potrivit lui, dezvoltarea unei astfel de armate este un obiectiv pentru perioada până în anul 2035, în conformitate cu Strategia militară aprobată recent.

„Aceasta este o cifră care este rezultatul anumitor analize, jocurilor de război, inclusiv simulate prin diferite platforme cu ultimele soluții de inteligență artificială. Dar asta nu înseamnă că ne propunem să construim această armată anul viitor”, a explicat ministrul.

Nosatîi a vorbit și despre finanțarea sectorului de apărare, susținând că Republica Moldova are nu doar un efectiv redus al armatei raportat la numărul populației, ci și un nivel scăzut de finanțare din bugetul național.