Criza (ne)soluționată din Transnistria: De ce oamenii au fost lăsați să înghețe în cea mai friguroasă lună din an?

Prima lună din 2025, transnistrenii au înghețat în propriile case. Din cauza lipsei gazului și stocului limitat de cărbune, administrația separatistă a recurs la deconectări de lumină. Penuriile durau până la 8 ore pe zi, iar liderii de la Tiraspol i-au tot hrănit cu promisiunea că „gazul umanitar rusesc” va ajunge curând.

Acuzațiile la adresa Chișinăului și Kievului au curs gârlă și de la Tiraspol, dar și de la Moscova. Într-un final, Uniunea Europeană a intervenit și a acordat Republicii Moldova un grant de 30 de milioane de euro. Din această sumă, 20 de milioane de euro a fost direcționate pentru achiziția gazului care să fie livrat regiunii transnistrene.

Sprijinul a fost utilizat în primele 10 zile din februarie. Deși Bruxelles-ul voia să îl extindă și să acorde încă 60 de milioane de euro, separatiștii au refuzat condiția de a majora treptat tarifele. Mai exact, autoritățile europene cereau Tiraspolului să alinieze costurile la energie din regiune la cele de piață. Premierul Dorin Recean a declarat de mai multe ori că Guvernul de la Chișinău consideră această soluție sustenabilă pentru Transnistria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sub influența Kremlinului, Vadim Krasnoselski a acceptat un credit rusesc în valoare de 50 de milioane de dolari. Din acești bani, transnistrenii cumpără gaz livrat de o firmă din Ungaria, plătind prin intermediul unei companii înregistrate în Dubai.

Deși nu au vrut să majoreze tarifele pentru a primi ajutorul european, liderii separatiști practic le dublează începând cu 1 martie 2025, invocând faptul că gazul tranzitează mai multe țări. Așa-numitul ministru Serghei Obolonic a precizat că prețurile pentru lumină, gaz, apă și căldură vor fi echivalente celor din Rusia, dar mai mici decât cele de pe malul drept.

Întrebarea care rămâne actuală este de ce autoritățile de la Tiraspol au lăsat oamenii să înghețe timp de o lună și nu au negociat schema de livrarea a gazului prin intermediul companiei ungare din decembrie, când era deja clar că Gazprom va închide robinetul?

#soluție #criza energetică #achizitii #gaz #Transnistria

Roma se află în stare de alertă maximă în așteptarea funeraliilor papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie 2025. Orașul și Vaticanul au implementat un plan de securitate fără precedent, având în vedere că se estimează că până la 200.000 de credincioși și aproximativ 170 de delegații oficiale vor participa la ceremonie. Printre liderii mondiali confirmați se numără Donald Trump, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski, Luiz Inácio Lula da Silva și regele și regina Belgiei, relatează AFP.

Președinta Maia Sandu va participa la funeraliile Sanctității Sale Papa Francisc

Trupul neînsuflețit al Pontifului, originar din Argentina, este expus în Bazilica Sfântul Petru, unde valuri de pelerini își aduc omagiul. Garda Elvețiană, corpul de elită responsabil de siguranța Papei, recunoscută pentru uniformele lor colorate, este în alertă maximă.

„Am fost mobilizați încă de luni, când Sfântul Părinte a trecut la Domnul”, a declarat un membru al Gărzii Elvețiene, care a preferat să rămână anonim. „Următoarele zile vor fi extrem de grele”, a adăugat el.

Roma, deja cunoscută pentru transportul public haotic și numeroasele șantiere, se confruntă acum cu restricții severe. Avioanele de luptă sunt în stare de alertă, iar polițiști-lunetiști au fost poziționați pe acoperișurile clădirilor de-a lungul Via della Conciliazione, bulevardul emblematic care duce spre Piața Sfântul Petru. De asemenea, a fost instituită o zonă de interdicție a zborurilor de 24 de ore deasupra Romei.

Printre oficialitățile care vor participa la ceremonie se numără președinții SUA, Donald Trump, al Franței, Emmanuel Macron, și al Ucrainei, Volodimir Zelenski, dar și lideri precum Javier Milei din Argentina sau Lula da Silva din Brazilia. De asemenea, vor fi prezenți regele Spaniei, Felipe VI, și prințul William al Regatului Unit.

În total, între 150 și 170 de delegații oficiale sunt așteptate – fiecare având nevoie de escortă polițienească.

La funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, din aprilie 2005, peste 10.000 de agenți de ordine au fost mobilizați. Acum, autoritățile italiene au instalat puncte de control în jurul Vaticanului, iar elicopterele și dronele poliției survolează neîncetat zona.

„Întreaga zonă a Pieței Sfântul Petru va fi supusă unor controale extrem de stricte”, a avertizat prefectul Romei, Lamberto Giannini.

Pelerinii care intră în bazilică trebuie să treacă prin verificări ca în aeroport, iar polițiștii efectuează controale ale genților. „Sute de agenți sunt deja la locul evenimentului”, a spus un ofițer.

Agenția Italiană de Protecție Civilă a mobilizat între 2.000 și 2.500 de voluntari pentru a gestiona fluxul de credincioși. Alături de ei, vor fi prezenți peste 500 de medici și infirmiere, cu ambulanțe în stare de alertă.

„Este imposibil de estimat câți oameni vor veni”, a declarat purtătorul de cuvânt al agenției, Pierfrancesco Demilito. „Dar ne așteptăm la cel puțin câteva sute de mii.”

La funeraliile Papei Benedict al XVI-lea, în 2023, au participat aproximativ 200.000 de persoane. Dar anul acesta este un An Sfânt Jubiliar, așa că numărul credincioșilor ar putea depăși 250.000. Un adevărat test pentru Roma – și pentru întreaga lume catolică.